Prin anunţul de luni privind „rescrierea totală” a articolului controversat, după o reuniune la Palatul Elysée cu Emmanuel Macron, executivul şi majoritatea LREM/MoDem/Agir speră să „înlăture îndoielile” opozanţilor care îi acuza că atacă libertăţile de informare şi exprimare, transmite La Libre.

Trebuie să reîncepem lucrul atâta vreme cât ambiguitatea nu este ridicată”, a pledat marţi Jean Castex în faţa Adunării Naţionale spunând că înţelege „că textul a pus probleme”.

Articolul care face obiectul tuturor criticilor și care prevede penalizarea difuzarii cu rea intenţie a imaginilor cu forţele de ordine, este de fapt neutralizat, în aşteptarea integrării sale probabile în proiectul de lege de „separatisme”, prezentat pe 9 decembrie în Consiliul de miniştri.

După dezbateri dure în Adunarea Naţională, tensiunile au expodat odată cu difuzarea pe reţelele de socializare a unor imagini cu bătaia aplicată de poliţişti unui producător negru la Paris, apoi cu anunţul, criticat de parlamentari, al unei comisii independente însarcinate să rescrie articolul criticat de stânga, de presă şi de apărătorii libertăţilor publice.

Confruntat cu o inflamare a scandalului şi pentru a dovedi că guvernul nu vrea „să atenteze la libertatea presei”, articolul va fi „retras din legea din 1881”, a confirmat marţi la RTL preşedintele comisiei de legi din Adunarea Naţională, Yaël Braun-Pivet.

Comisia de legi din Adunarea Naţională va face acum consultări pentru „a finaliza o propunere depusă înaintea vacanţei de sfârşit de an” potrivit palatului Matignon. Ea va fi apoi „supusă de prim-ministru Consiliului de Stat şi va putea intra apoi în dezbatere parlamentară în lunile viitoare”, precizează dna Braun-Pivet.

Doar că această criză a făcut daune până şi în rândurile majorităţii, indignată de presupusul „dispreţ” al executivului pentru munca sa. A fost nevoie de intervenţia şefului statului luni, de „o mare claritate şi fermitate”, potrivit unei surse guvernamentale, pentru a găsi o ieşire.

Emmanuel Macron, care „avea o mânie rece” în faţa acestei situaţii „destul de inedite”, consideră că ea „a fost în mare parte produsă împreună” cu o diluare a responsabilităţilor, a relatat şeful grupului deputaţilor MoDem Patrick Mignola marţi la RFI.

În faţa deputaţilor LREM marţi dimineaţa, Jean Castex a spus totuşi că „îşi asumă partea sa de responsabilitate”, asigurându-i de dorinţa sa de a avea cu ei „relaţiile cele mai liniştite, de încredere şi de muncă colectivă”, a declarat pentru AFP un participant.

Această reuniune era „o şedinţă de reparare foarte bine convenită”, comentează un altul.

Va fi oare suficient pentru a-i calma pe opozanții acestui text, în vreme ce restul legii „Securităţii globale” riscă să rămână marcat de această bătălie?

Marţi, Jean Castex a repetat că „îşi asumă total textul” şi a jurat că „îl va apăra viguros”. „Nu va fi vorba doar de o simplă schimbare a ordinii cuvintelor, a punctelor şi virgulelor în articolul 24”, avertizează deja numărul doi din LFI, Adrien Quatennens.

La stânga, unii salută recunoaşterea de către ministrul de interne, Gérald Darmanin, la audierea sa de luni în fata deputaţilor, a existenţei, „poate”, a unor „probleme structurale” în cadrul poliţiei.

Dar neutralizarea articolului 24 decepţionează o dreaptă care nu încetează să ceară guvernului acţiuni în forţă pe chestiuni de securitate. Numărul doi din LR, Guillaume Peltier, a deplâns marţi pe franceinfo „mâna care tremură” a lui Emmanuel Macron şi a majorităţii sale.

Când guvernul „dă înapoi pe articolul 24, îi abandonează pe poliţişti”, a rezumat purtătorul de cuvânt al Rassemblement national Sébastien Chenu pe Public Sénat.

Parlamentari de dreapta ca şi de stânga critică de altfel contorsiunile guvernului pentru a încerca să calmeze o criză politică pe care nu a ştiut s-o evite.

Ei mai reamintesc faptul că textul, votat marți în primă lectură în Adunarea Naţională, este acum în mâinile Senatului, cu majoritate de dreapta şi singurul care îl poate modifica.

„Îi revine deci Senatului şi doar lui să-l examineze şi să rescrie, dacă se va dovedi necesar, una sau mai multe din dispooziţiile sale”, a subliniat preşedintele camerei superioare, Gérard Larcher, în deschiderea şedinţei de marţi.