Neobisnuit de lipsiti de generozitate

Refugiatii care cauta sa patrunda pe pamantul libertatii sunt prinsi intr-un cerc vicios. Pentru anumite tari, a caror lista este tinuta secreta, toti barbatii intre 15 si 45 de ani trebuie sa indure un sistem special de triere pentru securitate. Problema e ca principala cauza pentru care oamenii se refugiaza – conflictele civile – este in corelatie cu tarile avand un numar insemnat de indivizi care prezinta o potentiala amenintare la adresa SUA. Refugiatii devin astfel dublu victimizati: alunga

Refugiatii care cauta sa patrunda pe pamantul libertatii sunt prinsi intr-un cerc vicios. Pentru anumite tari, a caror lista este tinuta secreta, toti barbatii intre 15 si 45 de ani trebuie sa indure un sistem special de triere pentru securitate. Problema e ca principala cauza pentru care oamenii se refugiaza – conflictele civile – este in corelatie cu tarile avand un numar insemnat de indivizi care prezinta o potentiala amenintare la adresa SUA. Refugiatii devin astfel dublu victimizati: alungati de la casele lor de lupte civile, persecutii si torturi, ei nu pot gasi azil in America pana ce nu le este validata nevinovatia.

In 2002, un numar de 42.000 de refugiati deja programati pentru a fi admisi in Statele Unite in conditiile strictelor proceduri ale Serviciului pentru naturalizare si emigratie nu au primit acceptul pentru ca nu au putut demonstra ca intra sub incidenta legii care guverneaza siguranta. Exceptand refugiatii, imigratia – atat cea legala, cat si cea fara acte – se va ridica la un numar important de-a lungul anului 2003. Nu va asteptati la mai putin de un milion de imigranti sositi in tot timpul anului. Nici o alta tara din lume nu are o imigratie la o asemenea scara: un vast transfer de persoane autoselectate pentru a fi intreprinzatori, nerabdatori sa munceasca si avand varste, in general, sub 30 de ani. In anul ce vine presiunea va creste asupra Casei Albe, nu tocmai nedoritoare sa acorde o amnistie imigrantilor fara documente (ilegali), care sunt in numar coplesitor hispanici si, in special, mexicani. Cu un presedinte originar din Texas si un lider puternic, Vicente Fox, in Mexic, care a promis controale mai severe la granita, in schimbul unei amnistii generale, se poate ajunge la o intelegere in 2003.

Toate acestea fac ca politica Americii de distribuire regionala sa para curios de demodata. In timp ce Africa beneficiaza de cel mai mare numar de refugiati, fosta Uniune Sovietica si Europa de Est primesc, impreuna, doar 16.500, departe de proportia pe care o admite Europa din refugiatii lumii (972.000 – comparativ cu trei milioane Africa si sase milioane Orientul Mijlociu). Amerasiaticii – copiii vietnamezi ai americanilor care au servit in armata in Vietnam – figureaza, inca, intr-un numar neinsemnat in totalul celor din Asia de Est, la 27 de ani de la razboi. Apoi, exista o birocratie care functioneaza distorsionat: e vorba de „rezerva nealocata” pentru 20.000 de refugiati. In practica, aceasta rezerva este mai mult neutilizata decat alocata, reducandu-se astfel numarul real de admisi.
In 2003 vom asista la un flux de refugiati mai ales din Columbia, acum cand presedintele Alvaro Uribe a jurat sa se angajeze intr-o riposta militara dura la adresa miscarilor rebele din tara. Avocatii refugiatilor vor presa administratia americana sa acorde prioritate stramutatilor columbieni care cer azil, dar alocarea a doar 2.500 de pozitii pentru intreaga regiune sugereaza ca pledoariile avocatilor vor ajunge la urechi care nu vor sa auda.