De la apariţia pandemiei în România, multe alte probleme extrem de grave au trecut în planul secund. Printre acestea, se numără şi o altă pandemie, care produce în fiecare an o gaură uriaşă de 600 de milioane de euro. O spune chiar ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

“Guvernul şi noi, fiecare, din bugetul naţional, plătim sute de milioane anual despăgubiri”

Este vorba despre pesta porcină africană, o problemă foarte gravă cu care se confruntă crescătorii de porci din România, în condiţiile în care fermele autohtone produc doar 25% din carnea de porc consumată, spune ministrul.

“Pesta porcină africană este o pandemie.(…) Este o problemă gravă care produce anual un deficit de peste 600 de milioane de euro, în condiţiile în care noi producem doar 25% din carnea de porc consumată.

Din cele 3,6 milioane de locuri de cazare la porc de îngrăşat sunt ocupate peste 900.000, restul sunt locuri de cazare goale în ferme falimentate, iar Guvernul şi noi, fiecare, din bugetul naţional, plătim sute de milioane anual despăgubiri”, a declarat Adrian Oros, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit News.ro.

“Pericolul este să avem restricţii la export. Nu numai la porc şi carne de porc”

Ministrul Agriculturii a mai precizat că România riscă restricţii la exporturi din cauza pestei porcine africane şi nu doar la carnea de porc.

“De la apariţia COVID-ului, totul a fost ecranat din nefericire de evoluţia COVID-19, dar harta României a rămas în continuare roşie şi pericolul este să avem restricţii la export. Nu numai la porc şi carne de porc, ci şi la alte produse agroalimentare dacă nu reuşim să stăpânim această boală. Sau cel puţin să o localizăm”, a explicat Oros.

În prezent, Ministerul Mediului se ocupă de problema mistreţilor, care sunt cei care răspândesc această boală, a precizat ministrul Agriculturii. În aceste condiţii, oficialul este optimist şi crede că vom avea în sfârşit o implementare comună care să fie agreată de toate instituţiile care au abilităţi în gestionarea acestei probleme grave.

În România erau active 443 de focare de pestă în luna februarie, potrivit ANSVSA

Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a transmis, în februarie, că 443 de focare de pestă porcină erau active la nivel naţional. De la prima semnalare a prezenţei virusului pestei porcine în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în februarie, au fost diagnosticate 5.070 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

Preţul cărnii de porc la poarta fermei a ajuns la 5,5-6 lei pe kilogram, cu 20% mai puţin faţă de anul trecut, a declarat pentru News.ro, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi, care a precizat că în preajma Paştelui este posibil ca preţul cărnii de porc să crească. În magazine, un kilogram de pulpă de porc ajunge la 19 lei pe kilogram.

Preşedintele APCPR a mai afirmat că în prezent fermele autohtone nu asigură mai mult de 30% din cererea de carne de porc din România, faţă de 60% cât asigurau în 2017, înaintea de apariţia pestei porcine.

Ladoşi a mai spus că în 2020 au fost sacrificaţi 3,7 milioane de porci, în scădere cu 12% faţă de 2019, când 4,2 milioane de porci au ajuns la abatoare.

Gocar imens la Sohatu

Cei de la Consiliul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit pe 18 martie la Prefectura Călăraşi, în urma confirmării unui focar de pestă porcină africană în localitatea Sohatu. Este vorba despre 11.707 de porcine infestate.

La şedinţă au participat toţi membri CJSU, atât prin prezenţa fizică, cât şi prin WhatsApp. Şedinţa a fost prezidată de prefectul Valentin Barbu, împreună cu subprefecţii Nicolae Dumitru şi Georgică Ştefan.

A fost adoptat planul de măsuri prin care s-au stabilit responsabilităţile instituţiilor implicate în aplicarea normelor sanitar-veterinare de combatere a pestei porcine africane.

De asemenea, a fost instituită o zonă de supraveghere de 10 km pe raza localităţilor: Budeşti, Aprozi, Buciumeni, Nuci, Popeşti, Gălbinaşi, Cucuieţi, Podu Pitarului, Plătăreşti, Progresu, Solacolu, în raport cu localizarea focarului. De asemenea, a fost instituită o zonă de protecţie de 3 km pe raza localităţilor: Sohatu, Vasilaţi, în raport cu localizarea focarului.