Moştenitoarea familiilor Tătărăscu şi Negropontes a încetat din viaţă

Moştenitoarea familiilor Tătărăscu şi Negropontes a încetat din viaţă
Publicat de CAPITAL la 21 iulie 2009, 18:47

Sanda Tătărăscu-Negropontes, fiica fostului premier Gheorghe Tătărăscu, a murit luni seara, la vârsta de 90 de ani. Era una dintre cele mai bogate femei din România, figurând în „Top 300 Capital” cu o avere estimată la 19-20 de milioane de euro.
Urmaşă a unei vechi familii aristocrate, tatăl său, Gheorghe Tătărăscu, fiind de două ori prim-ministru şi viceprim-ministru în guvernul Groza, ea s-a căsătorit în 1940 cu Ulise, din bogata familie

Sanda Tătărăscu-Negropontes, fiica fostului premier Gheorghe Tătărăscu, a murit luni seara, la vârsta de 90 de ani. Era una dintre cele mai bogate femei din România, figurând în „Top 300 Capital” cu o avere estimată la 19-20 de milioane de euro.

Urmaşă a unei vechi familii aristocrate, tatăl său, Gheorghe Tătărăscu, fiind de două ori prim-ministru şi viceprim-ministru în guvernul Groza, ea s-a căsătorit în 1940 cu Ulise, din bogata familie Negropontes. După zece ani, însă, a fost arestată, iar toată averea familiei a fost confiscată.

Odată cu căderea regimului comunist, a început recuperarea bunurilor familiei cu revendicarea casei părinteşti de pe strada Polonă. Imobilul a intrat în posesia ei, iar cu banii câştigaţi de pe urma închirierii acestuia, a continuat demersurile pentru obţinerea celorlalte bunuri ale familiei. „În plus, am considerat că e de datoria mea să mă ocup de aici încolo şi de bunurile familiei Negropontes. Membrii acesteia plecaseră care-încotro. Am primit procuri de la toţi şi am început demersurile”, povestea ea, anul trecut, în „Top 300 Capital”.

Luptă dură în instanţă

După un proces lung, a obţinut casa familiei Negropontes, situată în zona Floreasca, pe care a vândut-o pentru 4 milioane de euro. Au urmat alte proprietăţi, printre care moşia mamei sale din Săruleşti. De asemenea, a revendicat moşia părinţilor săi de la Poiana, judeţul Gorj, şi a obţinut o despăgubire pe care a folosit-o pentru a transmuta conacul de la Poiana la Muzeul Etnografic de lângă Târgu-Jiu.

A avut de străbătut un lung drum pentru a reintra în drepturi, mai ales pentru că i-a fost greu de stabilit ce bunuri îi aparţineau, toate actele rămânând în casa confiscată de comunişti.

Informații articol
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.