Bucureşti
83% din oferta rezidenţială din Capitală este reprezentată de apartamente. Casele au o pondere de 14%, iar terenurile doar 3% din ofertă, reflectând blocajul în care se află acest segment. 64% din apartamentele scoase la vânzare sunt construite înainte de 1990. În ceea ce priveşte categoria apartamentelor noi, unităţile cu trei şi patru camere însumează 59% din totalul ofertei. În schimb, situaţia este diferită pe segmentul apartamentelor vechi, dominat de apartamentele cu două camere 39%, urmate de cele cu trei camere: 33%. Doar 6% din oferta de apartamente vechi din Capitală se situează sub 40.000 de euro.
Este vorba despre garsoniere, în proporţie de peste 80% şi apartamente cu două camere. 33% din apartamentele vechi din Capitală au un preţ de strigare de până în 60.000 de euro, 34% se încadrează în intervalul 60.000 – 80.000 de euro (cele mai multe fiind cu trei şi patru camere); restul de 33% din apartamentele vechi din Capitală au un preţ de strigare ce depăşeşte 80.000 de euro, fiind în mare parte vorba de apartamente mari, situate în zone centrale şi semi-centrale. 85% din casele şi vilele scoase la vânzare pe piaţa imobiliară bucureşteană au un preţ de strigare ce depăşeşte 120.000 de euro. 9% dintre acestea se înscriu în intervalul de preţ 80.000 – 120.000 de euro, în timp ce 6% din ofertă se încadrează în suma de 80.000 de euro.
Braşov
În Braşov, 71% din oferta rezidenţială este reprezentată de apartamente. Casele ocupă 19%, iar terenurile 10% din ofertă. Oferta de apartamente este dominată de apartamentele vechi în proporţie de 90%. Cele mai multe apartamente vechi scoase la vânzare sunt cele cu două camere (43%), urmate de cele cu trei camere (30%) şi garsoniere (17%). Apartamentele cu cel puţin patru camere reprezintă 10% din ofertă.
11% din apartamentele scoase la vânzare în Braşov au un preţ de strigare de până în 30.000 de euro (95% dintre acestea fiind garsoniere), 15% se încadrează în intervalul 30.000-40.000 de euro (majoritatea fiind apartamente cu două camere, confort doi), 24% din apartamente au un preţ cuprins între 40.000 şi 50.000 de euro, 21% se încadrează în intervalul 50.000 – 60.000 de euro (aproape jumătate dintre ele fiind apartamente cu trei camere), iar 19% din oferta de apartamente se înscrie în intervalul 60.000 – 80.000 de euro (în proporţie covârşitoare – 80% – apartamente cu trei şi patru camere). Doar 10% din apartamentele de pe piaţa rezidenţială braşoveană au un preţ de strigare ce depăşeşte 80.000 de euro. În ceea ce priveşte oferta de case şi vile din Braşov, în 63% din cazuri, preţul cerut depăşeşte 120.000 de euro, 23% din ofertă se încadrează în intervalul 80.000 – 120.000 de euro, iar 14% din casele şi vilele scoase la vânzare au un preţ de strigare sub 80.000 de euro.
Cluj-Napoca
În Cluj-Napoca, proporţia caselor şi vilelor în oferta rezidenţială este mai mare decât în celelalte oraşe din ţară atingând 27%. Totuşi, cu un procent de 70%, apartamentele domină segmentul rezidenţial şi aici. Interesantă este ponderea apartamentelor noi care reprezintă 41% din totalul apartamentelor scoase la vânzare în Cluj, peste media pe ţară.
Majoritatea dintre acestea sunt apartamente cu două (37%) şi trei camere (34%), ceea ce face ca peste jumătate (53%) din unităţile locative noi din acest oraş să fie scoase la vânzare la un preţ mai mare de 60.000 de euro. Oferta de apartamente vechi este dominată de unităţile cu două şi trei camere care reprezintă 34%, respectiv 35% din totalul apartamentelor vechi de pe piaţa imobiliară clujeană. Garsonierele reprezintă 21% din oferta de apartamente vechi, iar unităţile cu patru camere, 10%. 10% din apartamentele vechi au un preţ de strigare de până în 30.000 de euro (96% dintre acestea fiind garsoniere), 13% se încadrează în intervalul 30.000-40.000 de euro (30% fiind apartamente cu două camere, restul garsoniere), 12% din apartamente au un preţ cuprins între 40.000 şi 50.000 de euro, 24% se înscriu în intervalul 50.000 – 60.000 de euro (62% fiind apartamente cu două camere, respectiv 35% cu trei camere), iar 26% din oferta de apartamente se înscrie în intervalul 60.000 – 80.000 de euro (cele mai multe fiind unităţi cu trei camere). 15% din apartamentele vechi de pe piaţa rezidenţială clujeană au un preţ de strigare ce depăşeşte 80.000 de euro. 79% din casele scoase la vânzare în Cluj-Napoca au un preţ ce depăşeşte 120.000 de euro, 13% se încadrează în intervalul 80.000 – 120.000 de euro, iar 8% au un preţ de strigare sub 80.000 de euro.

Constanţa
În Constanţa, 67% din oferta rezidenţială este reprezentată de apartamente. Casele ocupă 22%, iar terenurile 11% din ofertă. Oferta de apartamente este compusă în cea mai mare parte din apartamente vechi care reprezintă 76%. Oferta de apartamente noi este distribuită în felul următor: 13% garsoniere, 27% apartamente cu două camere, 46% apartamente cu trei camere şi 14% apartamente cu patru sau mai multe camere. Cele mai multe apartamente vechi scoase la vânzare sunt cele cu două camere (40%), urmate de cele cu trei camere (37%) şi de cele cu patru camere (16%). Garsonierele reprezintă doar 7% din ofertă.
Doar 5% din apartamentele scoase la vânzare în Constanţa au un preţ de strigare de până în 30.000 de euro, 12% se încadrează în intervalul 30.000 – 40.000 de euro (majoritatea fiind apartamente cu două camere: 71%), 21% din apartamente au un preţ cuprins între 40.000 şi 50.000 de euro, 19% din apartamente se încadrează în intervalul 50.000 – 60.000 de euro (aproape jumătate dintre ele fiind apartamente cu trei camere), iar 24% din oferta de apartamente se înscrie în intervalul 60.000 – 80.000 de euro (peste 90% fiind apartamente cu trei şi patru camere). 19% din apartamentele de pe piaţa rezidenţială din Constanţa au un preţ de strigare ce depăşeşte 80.000 de euro, amplasamentul fiind principalul factor ce determină acest procent ridicat în comparaţie cu celelalte mari oraşe din ţară. 56% din casele scoase la vânzare în Constanţa au un preţ ce depăşeşte 120.000 de euro, 17% se încadrează în intervalul 80.000 – 120.000 de euro, iar 27% au un preţ de strigare sub 80.000 de euro.
Iaşi
În Iaşi, apartamentele domină în mod covârşitor oferta rezidenţială: 87% din totalul ofertei este reprezentată de apartamente, casele ocupă 10%, iar terenurile doar 3%. Apartamentele noi reprezintă 29% din totalul apartamentelor scoase la vânzare. Majoritatea dintre acestea sunt apartamente cu două (55%). Urmează unităţile cu trei camere (22%), garsonierele (17%) şi apartamentele cu patru camere (6%). Peste jumătate (52%) din unităţile locative noi din Iaşi sunt scoase la vânzare la un preţ mai mic de 60.000 de euro. Oferta de apartamente vechi este dominată de unităţile cu două şi trei camere care reprezintă 41%, respectiv 34% din totalul apartamentelor vechi de pe piaţă. Garsonierele reprezintă 14% din oferta de apartamente vechi, iar unităţile cu patru camere, 11%. 17% din apartamentele vechi au un preţ de strigare de până în 30.000 de euro (58% dintre acestea fiind garsoniere, iar 36% apartamente cu două camere), 19% se încadrează în intervalul 30.000-40.000 de euro (peste 70% fiind apartamente cu două camere, restul garsoniere), 26% din apartamente au un preţ cuprins între 40.000 şi 50.000 de euro (44% fiind apartamente cu trei camere, restul cu două camere), iar 16% se încadrează în intervalul 50.000 – 60.000 de euro. 17% din oferta de apartamente se situează în intervalul de preţ 60.000 – 80.000 de euro, în timp ce doar 5% din apartamentele vechi de pe piaţa rezidenţială din Iaşi au un preţ de strigare ce depăşeşte 80.000 de euro. 43% din casele scoase la vânzare în Iaşi au un preţ ce depăşeşte 120.000 de euro, 16% se încadrează în intervalul 80.000 – 120.000 de euro, iar 41% au un preţ de strigare sub 80.000 de euro.

Timişoara
În Timişoara, 78% din oferta rezidenţială este reprezentată de apartamente. Casele ocupă 17%, iar terenurile doar 5% din ofertă. Oferta de apartamente este compusă în cea mai mare parte din apartamente vechi care reprezintă 76%. Oferta de apartamente noi este distribuită în felul următor: 9% garsoniere, 37% apartamente cu două camere, 48% apartamente cu trei camere şi 6% apartamente cu patru sau mai multe camere. Cele mai multe apartamente vechi scoase la vânzare sunt cele cu trei camere (43%), urmate de cele cu două camere (35%) şi de cele cu patru camere (16%). Garsonierele reprezintă doar 6% din ofertă.
Doar 2% din apartamentele scoase la vânzare în Timişoara au un preţ de strigare de până în 30.000 de euro şi doar 7% se încadrează în intervalul 30.000-40.000 de euro. 24% din apartamente au un preţ cuprins între 40.000 şi 50.000 de euro (74% dintre acestea fiind apartamente cu două camere), 31% din apartamente se încadrează în intervalul 50.000 – 60.000 de euro (cele mai multe dintre ele fiind apartamente cu trei camere), iar 24% din oferta de apartamente se înscrie în intervalul 60.000 – 80.000 de euro (54% fiind apartamente cu trei camere, 35% cu patru camere, iar 11% cu două camere). 12% din apartamentele de pe piaţa rezidenţială din Timişoara au un preţ de strigare ce depăşeşte 80.000 de euro. 65% din casele scoase la vânzare în Timişoara au un preţ ce depăşeşte 120.000 de euro, 22% se încadrează în intervalul 80.000 – 120.000 de euro, iar 13% au un preţ de strigare sub 80.000 de euro.

Te-ar putea interesa și: