Ilie Bolojan l-a invitat pe Iancu Guda la o discuție despre măsurile economice necesare pentru reducerea deficitului bugetar

Analistul economic Iancu Guda a făcut public, printr-o postare pe Facebook, faptul că a avut o întâlnire privată cu Ilie Bolojan, în cadrul căreia s-au discutat propuneri pentru reducerea deficitului bugetar.

„Adevărul este următorul: Domnul Bolojan m-a sunat inițial ieri seară în jur de ora 20:00. NU aveam numărul de telefon (nu am vorbit sau întâlnit niciodată până acum 1:1) și nu am putut să răspund pentru că eram blocat în ultima întâlnire a zilei. Am primit apoi un SMS: „Bună seara dl. Guda! Încerc să vă contactez. Mulțumesc! Ilie Bolojan”. Am răspuns în jur de 21:00 că am terminat munca pe ziua de azi și mă poate suna oricând”, a scris Iancu Guda.

Invitația la acest dialog i-a fost adresată chiar de către Bolojan, în seara zilei anterioare întrevederii. Din cauza programelor încărcate ale ambilor, convorbirea inițială a fost scurtă și a avut loc abia târziu în noapte, la ora 23:30.

„ Mi-a scris că este blocat la rândul lui și că îmi scrie când termină întâlnirea pe analize economice. Mi-a scris la 23:30 (atunci a terminat munca dl. Bolojan) și ne-am auzit pentru 2 minute, scurt și la obiect:

„Dl. Guda, muncim să facem România bine cu cele mai profunde reforme din ultimii 35 de ani. Nu suntem perfecți și nu le știm pe toate.

Cu cât ne consultăm cu mai mulți experți și profesioniști, cu atât analizăm mai profund toate problemele și scade riscul să luăm decizii greșite, cresc șansele să facem bine. Doresc să vă ascult ideile și soluțiile dvs. pentru reducerea deficitului bugetar. Putem să ne vedem mâine? O discuție 1:1, fără presă, doar analize și dezbateri pe economie!”

Dacă nu-i recunoșteam vocea inconfundabilă și modul de a fi ca persoană publică (hotărât, scurt și la obiect), aș fi spus că este o farsă, dar eram sigur că este el. Am zis că întotdeauna, pentru România, orice, îmi pun toate cunoștințele și ideile în slujba țării”, a relatat analistul.

Pregătiri intense și o noapte albă pentru Iancu Guda

După ce a acceptat invitația la întrevedere, Iancu Guda și-a început imediat pregătirile pentru discuție. Într-o postare recentă, acesta a mărturisit că nu a reușit să doarmă deloc în noaptea precedentă, dedicându-se integral elaborării propunerilor economice.

Analistul a redactat zeci de pagini, pe care le-a condensat ulterior în patru documente esențiale. Acestea au fost structurate în jurul a trei direcții majore: creșterea veniturilor, reducerea cheltuielilor și optimizarea administrării bilanțului statului.

În total, Guda a pregătit 21 de idei economice, clasificate pe trei orizonturi de timp – scurt (până la finalul lui 2025), mediu (2026–2027) și lung (2028–2030). Soluțiile propuse vizează atât veniturile statului, cât și cheltuielile, precum și gestionarea activelor și pasivelor publice.

„Revenind… am aliniat calendarele și am stabilit întâlnirea în agendă pentru azi la ora 14:00 la Senat. Mi-a spus că are 1 oră pentru discuția 1:1. Am acceptat cu inima deschisă. Apoi am realizat că am prea multe idei pentru 1 oră NU am dormit un singur minut toată noaptea, am scris zeci de pagini, le-am mototolit și rescris, pentru a structura în cele din urmă 4 pagini cu trei direcții pentru reducerea deficitului:

(A) creșterea veniturilor; (B) scăderea cheltuielilor și (C) administrarea mai bună a bilanțului România SRL: active pe termen lung, termen scurt (eficientizarea încasării creanțelor ANAF) și resurse de finanțare (capitaluri UE + PNRR + ISD & creșterea intermedierii financiare).

În total, 21 de idei pe cele trei direcții, împărțite pe termen scurt (< final 2025), mediu (2026–2027) și lung (2028–2030)”.

Un mod de lucru care l-a impresionat pe analist

Întâlnirea a avut loc la Senat, la ora 14:00, cu o întârziere de doar cinci minute, anunțată printr-un mesaj politicos transmis de Ilie Bolojan.

Acest gest de respect a fost remarcat de Guda, care a comparat comportamentul cu experiențele anterioare din consultările oficiale, unde întârzierile fără explicații erau frecvente.

„Mi-a scris la 13:59 că întârzie 5 minute cu întâlnirea precedentă și că îmi mulțumește pentru înțelegere. Asta sincer m-a impresionat.

În trecut am fost primiți la dezbateri cu zeci de minute întârziere sau chiar +1 oră, fără nicio explicație (parcă veneam acolo din interesul nostru, nu pentru cei care ne-au invitat și aveau nevoie de expertiza noastră)”, a ținut să menționeze Guda.

El menționează că a luat parte la numeroase consultări și dezbateri economice organizate de ministere sau alte instituții ale statului român, însă întâlnirea cu Ilie Bolojan s-a desfășurat într-un mod cu totul diferit.

În timpul discuției, Bolojan a adus cu el o agendă consistentă, plină de notițe sistematizate. Potrivit lui Guda, acesta ajunsese la ideea cu numărul 178, toate elaborate în decursul a trei zile.

După întâlnire, Bolojan a notat încă 15 dintre cele 21 de idei prezentate de analist, celelalte fiind deja incluse în analiza sa.

„Apoi ne-am așezat la masă și dl Bolojan a deschis o agendă cu ZECI DE HÂRTII, cu foarte multe notițe cu idei, fiecare numerotată… ajunsese astăzi la ideea numărul 178, toate acumulate în săptămâna curentă (3 zile). După discuția noastră am observat că a mai notat 15 din cele 21 de idei (restul erau deja parte din cele 178 ). Impresionant cât de bine le-a structurat”, a mai scris acesta.

Un dialog deschis și concentrat pe soluții concrete

Guda a relatat că în timpul celor 60 de minute, Ilie Bolojan a ascultat în proporție de 90% din timp. A adresat întrebări relevante, a analizat ideile cu atenție și a notat personal observațiile.

„Al treilea aspect care m-a impresionat la dl. Bolojan: a ascultat 90% din timp, a notat personal 15 idei și a ridicat niște întrebări extrem de bune și pertinente. Sincer, parcă vorbeam cu un economist, deși nu este de profesie”, a scris Guda.

Impresionat de capacitatea sa de sinteză și de stilul pragmatic, Guda a apreciat inclusiv accentul pus de Bolojan pe prioritizarea măsurilor: reducerea cheltuielilor înainte de creșterea veniturilor și o mai bună colectare a taxelor existente, înainte de introducerea altora noi.

„Nu în ultimul rând, mi-a plăcut preocuparea obsesivă a dl. Bolojan de a pune accent pe structura și ordinea ideilor: prima dată reducem cheltuielile („statul trebuie să strângă cureaua”), apoi colectăm veniturile mai bine („înainte să creștem taxele, cum le colectăm mai bine pe cele existente”) și doar cu aceste măsuri împreună să discutăm de posibile ajustări la unele taxe (în general capitalul care este astăzi subțaxat în România, iar apoi cei care trăiesc deja bine și au multe active)”, a explicat analistul.

Una dintre ideile subliniate de Bolojan, în propriul său stil, a fost:

„Nu poate să sufere doar privatul, trebuie să trecem împreună prin această încercare și statul trebuie să fie primul care să strângă cureaua, mai ales că este supraponderal”.

Apel la implicare civică și responsabilitate colectivă

În încheierea postării sale, Iancu Guda a transmis un mesaj clar către cetățeni: implicarea fiecăruia este esențială pentru viitorul economic al țării.

A încurajat raportarea neregulilor, presiunea civică asupra autorităților și promovarea transparenței fiscale. Potrivit acestuia, doar prin eforturi comune și onestitate se poate construi o Românie în care tinerii să își dorească să rămână.

„NU este o postare politică sau cu iz electoral. S-au terminat alegerile. Este vorba despre România. Avem MULT DE MUNCĂ! Și este treaba noastră, A TUTUROR ȘI A FIECARUIA DINTRE NOI. Implicați-vă, fiecare în jurul lui, puneți presiune pe furnizori și clienți să fiscalizeze, puneți presiune pe autorități să se reformeze, faceți sesizări și postări în social media când apar probleme de care vă loviți, pentru că sunt multe.

Sesizați presa dacă observați abuzuri sau faptul că autoritățile nu își fac treaba. România suntem noi, fiecare dintre noi. Dacă fiecare își face munca onest și corect, vă garantez că ne facem bine, împreună, ca națiune. Dacă nu reușim, nu știu cine / cum / dacă mai salvează România în 2030 din calea extremismului izolaționist.

Vrem o țară în care copiii noștri să rămână și să NU (mai) învățăm alfabetul chirilic (cum se făcea înainte de ’89)? Atunci, IMPLICAȚI-VĂ! ”, a mai scris analistul economic.