Prevăzută în proiectul de buget pe 2017, această măsură este destinată să ofere o alternativă la ţări precum Marea Britanie şi Spania care au utilizat facilităţile fiscale pentru a atrage o serie de fotbalişti sau cântăreţi. Potrivit estimărilor presei italiene, într-o primă fază aproximativ 1.000 de persoane ar urma să profite de noua procedură. 

Principalele condiţii pe care trebuie să le respecte cei interesaţi de noua prevedere sunt: să aibă reşedinţa în străinătate în cel puţin nouă din ultimii 10 ani şi venituri suficiente pentru ca un impozit de 100.000 de euro să fie o afacere bună. Pentru familii, o clauză permite şi instalarea reşedinţei fiscale a persoanelor apropiate în schimbul unui supliment de impozit în valoare de 25.000 de euro pe persoană. 

Potrivit fiscului italian, o reînnoire tacită a acestui impozit forfetar este prevăzută în fiecare an, pentru maximum 15 ani. 

Marii contribuabili interesaţi vor trebui însă să petreacă suficient timp în Italia pentru a justifica noua lor reşedinţă fiscală în faţa autorităţilor din ţările lor. În 2008, fiscul italian a respins scuza unei reşedinţa fiscale în Marea Britanie pentru a-l obliga pe campionul la motociclism Valentino Rossi să plătească impozite restante în valoare de 19 milioane de euro. 

AGERPRES