Iubita fostului lider al PSD a postat o fotografie cu un bebeluș care începe să își exerseze primele mișcări pentru a putea merge.

Din păcate, însă, potrivit rândurilor scrise de Irina Tănase, povestea este una mult mai tristă.

Se pare că bebelușul are anumite probleme, care nu pot fi rezolvate atât de ușor.

Poveste dureroasă

„Un bebelus la 6 luni rade, face cele mai dulci mimice faciale, începe sa se învârte, sa exerseze primele mișcări spre mersul de-a bușilea. Cand închid ochii, mi-o aduc aminte pe Emilia când făcea primele mișcări descoperite, rasete la expresiile noastre jucăușe. Când deschid ochii, ma trezesc in realitatea noastra, in care Emi se joaca sub ochii nostri, umarindu-l pe Robert, ajungându-l sa evolueze. V-am spus vreodată ca ea îl stimulează cel mai mult in exercițiile pe care le are pe minge? Astazi avem o mare bucurie pe care vrem sa o împărtășim cu voi! De cateva zile isi ridica puțin si tot mai sigur piciorusele si incearca sa ajunga la talpitele sale. Nu reuseste sa si le traga singur dar daca il sustinem noi reuseste sa stea 1-2 minute cu ele sus.

Multi ne scrieti ca daca nu ati sti ca are o problema, nu v-ati da seama din poze ce probleme are si sunteti curiosi sa aflati care este starea lui Robert.

Ca de fiecare data, vrem sa incepem cu succesele sale, succesele insemnand faptul ca pentru el evoluția înseamna alte lucruri decât cele pe care le face un copil care nu are amiotrofie spinala.

Robert abia acum reuseste sa aiba un mic control al capului pe cand copiii sanatosi, la 6 luni începe deja sa stea in fundulet. El are însă muschii spatelui foarte slabi si nu stim cand va reusi sa stea in fundulet. Robert nu isi schimba însă pozitia in timpul somnului, cum il pun atunci cand adoarme, asa il gasesc cand se trezeste, noua nu ne este frica sa il lasam pe marginea patului, uneori pentru ca stim ca nu se misca de acolo. Ne este dor sa avem aceasta frica, sincer!

Robert nu rade in hohote asa cum o fac alti copii, el reuseste sa isi deschida gurita doar pe jumatate si nu isi scoate limba afara. Unul dintre simptomele acestei boli este plansul slab iar acum realizam ca el de la nastere nu a avut un plans puternic niciodata. Acum prin manevrele de ambu observam evolutie si el capata o voce si plans tot mai puternic.

Robert totusi lupta, iar atunci cand noi suntem la pamant, el parca ar simti si face ceva ce nu facuse pana atunci, dandu-ne putere si credinta ca nu e totul in zadar si ca toate terapiile pe care le facem aduc rezultate”, a scris Irina Tănase pe pagina ei de instagram.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

@lifeforrobert Un bebelus la 6 luni rade, face cele mai dulci mimice faciale, începe sa se învârte, sa exerseze primele mișcări spre mersul de-a bușilea. Cand închid ochii, mi-o aduc aminte pe Emilia când făcea primele mișcări descoperite, rasete la expresiile noastre jucăușe. Când deschid ochii, ma trezesc in realitatea noastra, in care Emi se joaca sub ochii nostri, umarindu-l pe Robert, ajungându-l sa evolueze. V-am spus vreodată ca ea îl stimulează cel mai mult in exercițiile pe care le are pe minge? Astazi avem o mare bucurie pe care vrem sa o împărtășim cu voi! De cateva zile isi ridica puțin si tot mai sigur piciorusele si incearca sa ajunga la talpitele sale. Nu reuseste sa si le traga singur dar daca il sustinem noi reuseste sa stea 1-2 minute cu ele sus. Multi ne scrieti ca daca nu ati sti ca are o problema, nu v-ati da seama din poze ce probleme are si sunteti curiosi sa aflati care este starea lui Robert. Ca de fiecare data, vrem sa incepem cu succesele sale, succesele insemnand faptul ca pentru el evoluția înseamna alte lucruri decât cele pe care le face un copil care nu are amiotrofie spinala. Robert abia acum reuseste sa aiba un mic control al capului pe cand copiii sanatosi, la 6 luni începe deja sa stea in fundulet. El are însă muschii spatelui foarte slabi si nu stim cand va reusi sa stea in fundulet. Robert nu isi schimba însă pozitia in timpul somnului, cum il pun atunci cand adoarme, asa il gasesc cand se trezeste, noua nu ne este frica sa il lasam pe marginea patului, uneori pentru ca stim ca nu se misca de acolo. Ne este dor sa avem aceasta frica, sincer! Robert nu rade in hohote asa cum o fac alti copii, el reuseste sa isi deschida gurita doar pe jumatate si nu isi scoate limba afara. Unul dintre simptomele acestei boli este plansul slab iar acum realizam ca el de la nastere nu a avut un plans puternic niciodata. Acum prin manevrele de ambu observam evolutie si el capata o voce si plans tot mai puternic. Robert totusi lupta, iar atunci cand noi suntem la pamant, el parca ar simti si face ceva ce nu facuse pana atunci, dandu-ne putere si credinta ca nu e totul in zadar si ca toate terapiile pe care le facem aduc rezultate

O postare distribuită de Irina Alexandra (@irinaalexandrat) pe