România nu îşi poate rezolva problemele fără existenţa unor ancore externe, cum este FMI, întrucât are o capacitate de guvernare modestă şi greşeşte când îşi foloseşte resursele prin aparatul propriu, a declarat Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România.

El nu crede că se va rupe acordul cu FMI şi că avem în continuare nevoie de acesta, în contextul în care, de-a lungul timpului, derapajele au început atunci când România nu a avut acord cu instituţia financiară internaţională.

“Trebuie să recunoaştem – eu vorbesc din afara sistemului de guvernare, dar am fost şi în sistemul de guvernare -, România are o capacitate de guvernare modestă, dacă nu chiar slabă. În consecinţă, capacitatea de guvernare trebuie ramforsată periodic de nişte ancore externe, de cineva care este mai puţin emotiv şi care se gândeşte la lucrurile care trebuie făcute. Vedeţi Uniunea Europeană, vedeţi FMI”, a spus şeful ING Bank România, invitat la emisiunea “După 20 de ani” difuzată duminică de ProTV.

El a arătat că românii trebuie să accepte această situaţie, la fel cum sunt de acord cu ei înşişi, cu clasa politică, modul de guvernare şi democraţia locală.

“România nu îşi va rezolva problemele în afara acestor ancore. Până şi introducerea euro este o ancoră, pentru că atunci când noi am avut posibilitatea să folosim resursele proprii, locale, prin aparatul propriu, am dat greş. Am dat greş când nu am folosit resursele de politică monetară pe care la aveam în comparaţie cu sistemele rigide de euro sau consiliul monetar, am dat greş când am crescut cheltuielile bugetare şi când nu trebuia să o facem”, a spus Negriţoiu.

Este posibil ca şi clasa politică pe care o avem să se comporte responsabil

Şi economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, invitat la aceeaşi emisiune, a fost de acord cu faptul că întotdeauna România a avut nevoie de o ancoră externă, aşa cum sunt instituţiile externe.

“Cât timp ancora externă a fost aderarea la UE, clasa politică s-a comportat responsabil fie că a vrut, fie că nu a vrut să facă acest lucru. În plus, era şi acordul cu FMI”, a spus Lazea.

El a arătat că aderarea la zona euro ar fi trebuit să fie din prima zi după ce am intrat în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007, proiectul naţional prioritar căruia toate celelalte să i se supună.

“Din diverse motive s-a considerat că România întâi trebuie să facă cheltuieli bugetare mari, să-şi dezvolte infrastructura, să se dezvolte, să crească, etc. etc. şi după aia să se gândească la euro”, a spus Lazea.

El a arătat că din 2011 bugetele tuturor statelor membre ale UE vor fi analizate de către Comisia Europeană, care va face recomandări dacă vede că planurile nu sunt suficient de conservatoare sau ambiţioase.

“Şi cu aceste ancore, Consiliul European pe de o parte, FMI pe de altă parte, posibil adoptarea euro, dacă într-adevăr ne hotărâm cu toţii că o vrem, este posibil ca şi clasa politică pe care o avem să se comporte responsabil, după cum s-a demonstrat că aceeaşi clasă politică, cu aceiaşi oameni, s-a comportat responsabil înainte de intrarea în UE”, a concluzionat Lazea.

SURSA: Mediafax