Dacă în urmă cu mai bine de trei ani Magistrala 4 de metrou era dată în folosință (circulația fiind posibilă în stațiile Străulești și Laminorului), schimbând în bine – prin fluidizarea traficului de suprafață tot mai intens generat de fluxul de călători dinspre zonele rezidențiale Buftea și Mogoșoaia – configurația generală a Bucureștiului, anul 2020 a adus și el un succes remarcabil în legătură cu un alt mult așteptat proiect: Magistrala 5 de metrou.
Secțiunea Râul Doamnei – Eroilor (PS Opera) are în componență zece stații de metrou – Râul Doamnei, Valea Ialomiței, Constantin 
Brâncuși, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2 – pe o lungime de 6,871 de kilometri și un depou.
Se estimează că mai bine de nouăspezece milioane de călători vor utiliza anual trenurile subterane care leagă centrul capitalei de periferia de vest a orașului, estimare care ar conduce, fără doar și poate, nu doar la normalizarea traficului de suprafață, dar și la un acces extrem de rapid al locuitorilor din zona Drumul Taberei la regiunea care balansează spre inima Bucureștiului. De remarcat că stațiile de metrou au fost săpate/amplasate la intersecția străzilor cu serviciul de transport public de suprafață sau cu importanță locală mare.
Transportul de suprafață asigură astfel alimentarea cu pasageri pentru nouă linie de metrou, iar noile stații creează posibilitatea unui transfer facil între transportul public subteran și cel de suprafață. Conexiunea cu rețeaua de metrou existentă este asigurată la stația Eroilor. Prin transferul prevăzut la „Eroilor”, pasagerii liniei de metrou 5 vor avea acces direct la liniile de metrou 1 și 3, dar și de un transfer suplimentar către linia 2 și 4 de metrou.
Viteza maximă: 80 km/h
În completarea informațiilor utile, am selectat și câteva date tehnice interesante. Noua linie de metrou, de pildă, poate realiza pe traseul proiectat o viteză maximă de 80 km/h și o viteză comercială de 36 km/h prin intermediul materialului rulant de tipul trenuri de metrou greu pentru exploatare urbană subterană (compatibile cu trenurile aflate în circulație pe rețeaua existentă de metrou).
Într-un tren pot urca în a celași timp maximum 1.250 de călători/tren pentru o circulație la o capacitate de transport de 50.000 călători/h/sens și o frecvență de 90 secunde. Distanța medie între stații este de aproximativ 700 de metri, variind de Ia un minim de 550 de metri Ia un maximum de 1.112 de metri. Cifre demne de reținut, nu? Prin punerea în funcțiune a magistralei 5 de metrou s-a urmărit reducerea poluării care a proape sufocă Bucureștiul (gaze de eșapament, zgomot, vibrații), micșorarea numărului de accidente și reducerea degradării drumurilor, implicit creșterea calității vieții din punct de vedere al condițiilor de mediu și al condițiilor generale economico-sociale (realizarea de economii la carburanți și întreținere, reducerea timpilor de deplasare).
De altfel, proiectul Magistralei 5 contribuie la Obiectivul general al POS-T. Concret? Este vorba despre promovarea unui sistem de transport durabil în România, gândit să faciliteze circulația sigură, rapidă și eficientă a persoanelor și bunurilor, cu servicii la standarde europene, la nivel național, european între și în cadrul regiunilor țării noastre. Proiectul este încadrat în Axa prioritară 2 – Modernizarea și dezvoltarea infrastucturii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem național durabil de transport și în Domeniul major de intervenție 2 – Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare naționale și a serviciilor pentru călători.
Viziune europeană
Această axă prioritară vizează modernizarea și dezvoltarea transportului rutier, feroviar, naval și a infrastructurii de transport aerian și promovează un echilibru adecvat între modurile naționale de transport. Obiectivul? Creșterea traficului de pasageri și de mărfuri cu grad mai mare de siguranță, viteză și calitate a serviciilor, inclusiv interoperabilitatea feroviară, în lumina obiectivului politicii de coeziune a axelor prioritare TEN-T în scopul de a aborda în mod eficient unitatea teritorială în întreaga Europă, precum și între regiunile României.
