Președintele chinez le-a cerut soldaților „să mențină o stare de alertă maximă”. Xi Jinping a subliniat că aceștia trebuie să fie „absolut loiali, absolut puri și absolut de încredere”, conform cnn.com

Care a fost scopul principal al vizitei

Scopul principal al vizitei la baza militară din provincia sudică Guangdong a fost să țină un discurs de aniversare a 40 de ani de la înființarea Zonei Economice Speciale Shenzhen, care a fost creată în 1980 pentru a atrage capital străin și a jucat un rol vital în ridicarea Chinei pe locul al doile între economiile lumii.

Trebuie menționat că vizita militară are loc într-un moment în care tensiunile dintre China și Statele Unite sunt la punctul lor culminant din ultimele decenii. În acest context, Casa Albă a anunțat luni Congresul SUA că intenționează să avanseze cu vânzarea a trei sisteme avansate de arme către Taiwan. Printre acestea se află și sistemul avansat de rachete de înaltă mobilitate (HIMARS).

Răspuns dur pentru Washington

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, Zhao Lijian, a cerut Washingtonului să „anuleze imediat orice plan de vânzare a armelor către Taiwan” și să întrerupă toate „legăturile militare SUA-Taiwan”.

Autoritățile de la Beijing insistă că insula democratică și autoguvernată este o parte integrantă a teritoriului lor, chiar dacă Taiwanul nu a fost niciodată controlat de Partidul Comunist din China. Însuși președintele chinez a refuzat să excludă forța militară dacă este necesar.

În ciuda dezaprobării guvernului chinez, relațiile dintre Washington și Taipei au devenit mai strânse sub administrația Trump. În august, secretarul american pentru sănătate, Alex Azar, a devenit cel mai înalt oficial al SUA care a vizitat Taiwanul în ultimele decenii, când a mers pe insulă pentru a discuta despre pandemie.

De asemenea, Beijingul a sporit exercițiile militare în jurul Taiwanului drept răspuns față de SUA. Aproape 40 de avioane de război chineze au traversat linia mediană între continent și Taiwan în perioada 18-19 septembrie. Președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, a numit acest lucru drept o „amenințare de forță”.