Premierul Ilie Bolojan, prima reacție despre cazul vicepremierului Anastasiu
Ilie Bolojan a vorbit pentru prima oară despre scandalul în care este implicat vicepremierul Dragoș Anastasiu, aflat în centrul unei anchete privind presupuse fapte de corupție.
Într-un interviu acordat publicației G4Media, șeful Guvernului a precizat că nu a fost informat în prealabil despre dosarul penal al lui Anastasiu și că nu a discutat cu acesta despre subiectul investigației.
Bolojan a explicat că, deși demisia vicepremierului a fost pusă la dispoziția sa încă de vineri, a preferat să nu ia decizii pripite. A dorit să evalueze cu atenție situația și să mențină echilibrul echipei guvernamentale.
„Am urmărit de vineri, de când a apărut acest subiect, ceea ce s-a întâmplat. Domnul Anastasiu a venit cu o propunere, că demisia lui este la dispoziție. I-am spus – în general, neluând decizii pe picior, niciodată, ci calculăm ce se întâmplă, să mai stăm o zi-două să să gândim foarte bine ceea ce urmează să facem – și eu, având în vedere întotdeauna să încerc să țin echipa de colaboratori în așa fel încât să putem da rezultate. Și am văzut și cel puțin ceea ce s-a transmis în prima parte pe toate posturile, la conferința de presă de duminică. Acest episod nu a fost unul fericit nici pentru domnul Anastasiu, nici pentru guvern, nici pentru mine, dar el s-a încheiat”, a declarat Bolojan.
În opinia premierului, episodul a fost unul nefericit pentru toate părțile implicate: vicepremierul, Guvernul și chiar el personal. Cu toate acestea, consideră că momentul a fost depășit și că este important să se tragă concluzii clare din acest caz.
„Asta nu înseamnă că nu trebuie să să tragem niște concluzii după ceea ce s-a întâmplat și după descrierea faptelor și cu toată înțelegerea pe care o am, pentru că și eu am administrat cel puțin o companie mulți ani de zile și am activat în anii 90, care au niște ani foarte dificili. Chiar am prins și perioada până în 2004. Deci știu cum au evoluat lucrurile”, mai spune el.
Ilie Bolojan respinge ideea normalizării mitei în mediul de afaceri
Discutând despre implicațiile morale și administrative ale cazului, premierul a condamnat categoric orice formă de mită sau „taxă de protecție”. El a spus că înțelege presiunile din mediul antreprenorial, mai ales în anii dificili post-1990, însă subliniază că aceste practici nu mai pot fi tolerate în prezent.
„În general, darea de mită sau oferirea unor forme de de taxe, dacă aș putea să le spun de protecție, nu le putem încuraja sub nicio formă și nu trebuie, în general, să le acceptăm. În nicio situație.
Chiar dacă uneori viața de antreprenor în România i-a pus pe mulți în alegeri foarte dificile, nu o putem încuraja. Și trebuie să luptăm împotriva unor astfel de situații în care sisteme publice te pun în situația să faci alegeri foarte dificile. Trebuie să luptăm să nu se mai întâmple astfel de situații”, a precizat Bolojan.
A admis că, în trecut, unii antreprenori s-au confruntat cu alegeri grele, dar a afirmat că nu mai există justificare pentru astfel de comportamente.
Premierul a punctat și faptul că este responsabilitatea autorităților să elimine situațiile în care funcționarii publici creează contexte în care antreprenorii sunt constrânși să ofere mită. Acesta a subliniat nevoia unei lupte constante împotriva acestor abuzuri instituționale.
„Nu putem susține astfel de practici. Dar trebuie să discutăm și aici foarte deschis. Cred că și astăzi avem cazuri – și am date legate de aceste lucruri – în care oameni de decizie din structurile de finanțe din România au afini, au apropiați, soți, soții, surori care au firme de contabilitate sau firme care oferă la rândul lor consultanță unor companii care sunt controlate de instituția pe care sau de direcția pe care acești oameni o coordonează.
Sistemele acestea care funcționează într-o formulă pervertită nu pot fi dezafectate de pe de pe o zi pe alta”, declară Bolojan.
Suspiciuni legate de rețele de interese în ANAF, semnalate de premier
În cadrul interviului, Ilie Bolojan a vorbit și despre suspiciuni privind existența unor rețele de interese în interiorul instituțiilor fiscale.
Potrivit acestuia, există date concrete referitoare la angajați din structurile de finanțe care au rude apropiate – soți, surori, fini – implicate în firme de contabilitate sau consultanță. Aceste firme ar colabora direct cu companii controlate sau verificate de instituțiile respective.
Întrebat despre acțiunile întreprinse în acest sens, premierul a explicat că a decis schimbarea conducerii ANAF și a dispus deja trimiterea de echipe de control. Scopul este verificarea activităților acestor firme și stabilirea dacă serviciile oferite sunt reale sau doar o formă mascată de protecție și influență.
„Și voi dispune controale în următoarea perioadă peste tot, în așa fel încât să vedem dacă într-adevăr aceste firme chiar prestează niște servicii, dacă companiile pentru care prestează aceste servicii chiar au nevoie de ele sau sunt forme mascate de protecție, împotriva cărora trebuie să luptăm cu orice preț”, a afirmat șeful Executivului.
Bolojan preia direct reforma companiilor de stat și super-agenția AMEPIP
După demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, premierul a anunțat că nu va desemna imediat un înlocuitor. În schimb, intenționează să preia în mod direct sarcina reorganizării companiilor de stat și coordonarea agenției AMEPIP, responsabilă cu administrarea acestora.
Această decizie survine într-un moment sensibil pentru Guvern, când încrederea publică este pusă la încercare, iar reformele în administrația publică sunt în centrul dezbaterilor. Bolojan a precizat că va continua personal procesul de reformare, tocmai pentru a garanta transparență și coerență în deciziile luate.
„Una din mizele mele ca premier este să eliminăm astfel de situații din administrația din România sau să le reducem în cea mai mare parte, pentru că nu le putem elimina de pe o zi pe alta. Asta este adevărul”, a subliniat el, referindu-se la cazurile de incompatibilitate și corupție din instituțiile statului.
Apel public către antreprenori și măsuri anticorupție
Premierul a lansat un apel ferm către mediul de afaceri, îndemnând antreprenorii să denunțe orice cerere de mită sau protecție venită din partea funcționarilor publici. A garantat că astfel de sesizări nu vor fi ignorate și că instituțiile nu mai oferă nicio formă de „umbrelă” pentru comportamentele corupte.
El a amintit de practicile din anii ’90 și 2000, când instituții precum Garda Financiară sau Poliția de Frontieră erau organizate în rețele ierarhice corupte, protejate din interiorul sistemului. Potrivit premierului, acele vremuri nu trebuie să se repete și combaterea acestor forme de organizare coruptă este o prioritate.
„Este evident că ani de zile când aceste sisteme au funcționat într-o formă pervertită, de exemplu cum funcționa în anii de a intra în UE Poliția de Frontieră pe granița de vest a României sau sistemul vamal din România sau cum au funcționat sistemele de de control.
Gândiți-vă la Garda Financiară în perioada din anii 90 și până în 2000 când s-a schimbat sistemul. Aceste servicii funcționau într-o formă pevertită, fiind, din păcate, cred, organizate în sisteme piramidale. Și niciun sistem nu funcționează în stil mare fără niște protecții din interior.
Nu mai există astfel de protecții”, a declarat Ilie Bolojan.
Decizii administrative și investigații în desfășurare
În contextul în care a fost întrebat dacă a sesizat oficial parchetele cu privire la suspiciunile de incompatibilitate și conflict de interese, premierul a explicat că schimbarea conducerii ANAF a fost unul dintre pașii în această direcție. De asemenea, și-a exprimat speranța că departamentul de integritate din ANAF va lua măsurile necesare.
„ Unul din motivele pentru care conducerea ANAF a fost înlocuită este și aceasta și sper ca de data asta direcția care gestionează componenta de integritate din ANAF să vadă lucruri pe care le vede toată lumea din afară”, a spus Bolojan, făcând trimitere la cazurile în care funcționari au rude cu interese directe în companii care lucrează cu statul.
Prin aceste declarații, premierul transmite un mesaj de fermitate privind curățarea instituțiilor statului și eliminarea rețelelor de interese care au afectat funcționarea corectă a administrației publice.
