Health Technology Assessment-ul (HTA-ul) – Evaluarea Tehnologiilor Medicale – este un instrument conceput de institutiile guvernamentale, foarte la moda in multe tari din UE, care analizeaza si decide decontarea sau nu din bani publici a serviciilor din sanatate (definitia academica a CE arata ca este “o politica ce asigura ca tehnologiile medicale sunt utilizate sistematic, transparent, impartial si bine articulat”). HTA-ul a aparut in Europa ca o necesitate de franare a cresterii costurilor din sistemele sanitare si a presiunile diferitilor furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sanatate sa fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis stiintific intre cei care platesc pentru serviciile medicale asteptand ca totul sa fie gratuit si cei care concep politicile publice de sanatate, care atunci cand nu folosesc sanatatea ca si capital electoral realizeaza ca nu vor avea niciodata bani suficienti sa finanteze nevoile din domeniu.

Acolo unde este functional HTA-ul este “science based”, adica exista institute de referinta in Marea Britanie, Franta si Germania in care lucreaza experti medicali si economici. Acestia stabiliesc criterii de includere si excludere medicale si financiare in si din asa zisele “liste pozitive”, adica liste de medicamente (in special), bunuri si servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru ca a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai usor, daca te gandesti ca tratamentul de ultima generatia in hepatita costa 50 mii de Euro pe an pentru 1 pacient, echivalentul a circa 100 de interventii SMURD care pot sa salveze probabil mai bine de 100 de pacienti.

Asa ca, a venit momentul sa apara si in Romania o astfel procedura de evaluare si asa cum era de asteptat, a intarziat circa 2 ani pentru ca 1) puterea si opozitia erau invariabil in dezacord asupra a cum trebuie sa arate si 2) cei care nu vroiau ca ea sa existe (pentru ca poate deveni un instrument eficient) au combatut-o cu tot arsenalul din dotare.

Aparitia unui HTA in Romania este intr-adevar un pas inainte, daca facem un inventar asupra modului in care au fost concepute celelalte 3 liste pozitive de medicamente. Bunaoara, lista de medicamente din 2002 continea si medicamente care inca nu fusesera inregistrate in Romania. Lista din 2004 s-a modificat intre momentul in care a fost aprobata de guvern si cel in care a fost publicata in MO, ducand la demiterea unui ministru al sanatatii. Iar lista aparuta in 2008 a fost cauza principala a haosului financiar din sanatate din perioada 2009-2013, ducand cheltuielile cu medicamentele de circa 300 milioane Euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde (cu ce rezultat, s-ar intreba pe buna dreptate unii).

Dar, ca mai toata legislatia transpusa din import, HTA-ul romanesc este din pacate scos din context. In primul rand apare mult prea tarziu, dupa ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat intregul sistem. In al doilea rand, paradoxal, apare mult prea devreme – tarile in care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de Euro / capita pentru medicamente, in vreme ce Romania se zbate la sub 70 de Euro. In al treilea rand, pare a nu mai fi necesar. Faptul ca orice deficit de finantare peste nivelul din 2012 este imputat producatorilor prin infama taxa “claw-back”, care se estimeaza a trece de 25% in 2015, face ca producatorii sa dea practic pe gratis medicamentele. Si nu in ultimul rand, pentru ca nu este insotit de protocoale terapeutice (cine are interes sa produca un protocol cand poti utiliza cel mai scump medicament iar daca terapia nu da rezultate este de vina tocmai medicamentul?)

Si totusi, in ciuda limitarilor, cred ca HTA-ul merita titlul de personalitatea anului in sanatate, asta pentru a suscitat cea mai ampla dezbatere publica din sistem, dar si pentru ca a existat curaj pentru a-l pune in aplicare (imi place sa spun ca personalitatea ultimilor 5 ani in sanatate este curajul autoritatilor de a pune in aplicare masuri de sustenabilizarea a sistemului).

Atat statisticile cat si bunul simt ne cer sa facem din sanatate un subiect public mult mai amplu dezbatut, provocarile urmatorilor 5 ani sunt enorme peste tot in lume. Nu degeaba revista “Time”, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 “Luptatorul contra Ebola” (The Ebola Fighter).

 

Dragoș DAMIAN,
președinte APGMR

 

Te-ar putea interesa și: