România investește în apărarea aeriană. Programe de peste 2,6 miliarde de euro derulate de MApN

Ministerul Apărării Naționale, programe dedicate modernizării apărării aeriene

Ministerul Apărării Naționale (MApN) informează că are în desfășurare mai multe programe dedicate modernizării apărării aeriene, printre care se numără inițiativele SHORAD-VSHORAD și MANPAD. Valoarea estimată a programului SHORAD-VSHORAD se ridică la 1,9 miliarde de euro (fără TVA), iar pentru MANPAD suma estimată este de 700 de milioane de euro, tot fără TVA.

„România participă la Iniţiativa Europeană de Achiziţie în Comun a sistemelor Mistral 3 alături de alte opt state europene, detaliile programului fiind în curs de evaluare împreună cu partea franceză”, precizează MApN.

Programele de achiziție au primit aprobarea Parlamentului

Potrivit comunicatului emis duminică, aceste programe de achiziție au primit aprobarea Parlamentului în anii trecuți: SHORAD-VSHORAD în 2020 și MANPAD în 2022. Achiziția sistemului SHORAD-VSHORAD a intrat în etapă activă în 2023, fiind lansată o procedură competitivă. Rezultatul acestei proceduri a fost comunicat de către Direcţia Generală pentru Armamente, prin CN Romtehnica SA, operatorilor economici implicați, fără a exista contestații. Urmează semnarea unui Acord Cadru cu firma desemnată câștigătoare.

În ceea ce privește MANPAD, MApN subliniază caracterul strategic al acestei investiții, care are rolul de a întări securitatea națională și de a sprijini eforturile de apărare comune la nivel european.

„Programul MANPAD reprezintă o investiţie strategică în securitatea României, contribuind la consolidarea apărării comune europene. Acesta poate beneficia de finanţare parţială nerambursabilă prin Instrumentul pentru Consolidarea Industriei Europene de Apărare prin Achiziţii Publice în Comun (EDIRPA), ceea ce înseamnă că o parte din costuri pot fi acoperite de Uniunea Europeană”, mai transmite ministerul.

MApN menționează că intenționează să valorifice toate mecanismele disponibile în cadrul UE pentru a optimiza cheltuielile legate de înzestrare. Printre aceste instrumente se numără și Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE), care are ca scop sprijinirea industriei europene de apărare.

Capacitățile industriale ale României pot atrage fonduri europene substanțiale pentru apărare

Industria de apărare din România are șanse reale să beneficieze de finanțări consistente prin programele Uniunii Europene, având în vedere că țara noastră dispune de expertiză și infrastructură industrială de specialitate, aspecte care lipsesc altor state membre.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, consideră că se întrevăd perspective mai clare pentru acest sector strategic. Potrivit declarațiilor sale, progresele depind în mare măsură de modul în care autoritățile naționale vor gestiona oportunitățile disponibile. El a subliniat faptul că Uniunea Europeană a pus la dispoziție un buget considerabil pentru consolidarea apărării la nivel continental:

„Pentru industria de apărare, bucata pe care pot să vi-o spun – eu urmăresc ce se întâmplă acolo, fiindcă sunt din judeţul Gorj şi acolo e Uzina Mecanică Sadu – începe să apară o luminiţă la capătul tunelului. Contează foarte mult cum se mişcă România, în sensul că la nivelul Uniunii Europene s-a alocat 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea ţărilor membre ale UE. Nu s-a stabilit care este formula după care se împarte suma asta către ţări. Fiecare vrea mai mult. Trebuie să existe un mecanism, o regulă, în funcţie de cum te potriveşti pe aceste reguli, primeşti mai mult sau mai puţin”, a declarat ministrul, într-o intervenție la Prima TV.

Totodată, Miruță a explicat că România ar putea obține o cotă mai mare din aceste fonduri, tocmai datorită capacităților sale industriale existente și a resurselor umane calificate.

„Eu sper să avem mai mult decât atât, pentru că România are nişte oameni specialişti în industria de apărare. România are nişte platforme, alte ţări nu au asta. E greu să faci repede o platformă în care să funcţionalizezi instrumente care produc armament. Ar trebui să ne luptăm şi asta o să fie în perioada următoare o provocare, astfel încât în formula Uniunii Europene să conteze ceea ce pe noi ne avantajează, ca să influenţăm la finală un rezultat mai mare înspre noi”, a adăugat el.