Până la urmă, salvarea economiei acestei ţări chinuite de criză a fost să adopte o nouă monedă: dolarul american.
Băncile au fost lovite cel mai tare. Au trebuit să o ia de la început, dar nu au avut încotro pentru că în jurul acestei inflaţii totul se năruie.
Inflaţia mânca şi din credite şi din depozite: "Nu aveam clienţi, nu aveam depozite, nu aveam venituri", spune un bancher din capitala ţării.
Vă puteţi întreba de unde au venit dolarii americani. Ei bine, statul a cerut un împrumut suficient de mare de bani, pe care Rezerva Federeală Americană l-a acordat destul de repede. A fost îndeajuns cât să se restarteze sistemul financiar. În scurt timp, banii care dispăruseră din ţară în bănci din Londra sau New York s-au întors înapoi.
Apoi, firmele locale au început din nou să ia credite ca să repornească activitatea.
Banii veneau înapoi: depozitele bancare au crescut într-un singur an cu 31%. Cu toate acestea, deşi s-a mai pus pe picioare, sistemul bancar nu e încă sănătos. Mai mult, economia încă e la pământ. Industria statului nu poate concura cu importurile, în principal pentru că este depăşită tehnic.
Deşi, încet-încet, economia dă ceva semne de revenire, există un segment suficient de populaţie care parcă ar dori întoarcerea la moneda locală.
Mai jos, o galerie foto cu ce însemna hiperinflaţia în Zimbabwe:
