Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

CAPITAL PREMIUM

Guvernul vrea să resusciteze un sector vital! Date necunoscute, făcute publice

Autor: | | 0 Comentarii | 1330 Vizualizari

Guvernul vrea să resusciteze un sector cu tradiție în România și au făcut publice date mai puțin cunoscute, care se referă la punctele ”tari” și cele ”slabe” ale unui domeniu care, cel puțin la nivel global, ajunge la aproape 500 de miliarde de dolari.

Ministerul Turismului şi Ministerul Sănătăţii vor fi responsabile de implementarea Master Planului pentru dezvoltarea turismului balnear, document consultat de Capital, ce numără aproape 200 de pagini.

Dintre toate segmentele de turism din România, turismul balnear este singura formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, este inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice.

Una din cele mai grave probleme este lipsa pregătirii angajaţilor, care ”lasă încă mult de dorit”, iar alta este că, deşi piaţa are mult potenţial, tot nu reuşeşte să atragă turişti, arată un document elaborat de Ministerul Turismului şi consultat de Capital.

Conform datelor statistice oficiale, în anul 2017 în România s-au înregistrat sub 50.000 turişti străini care au vizitat staţiuni balneare, dintre care pe primele cinci locuri s-au situat turiştii veniţi din Ungaria, Republica Moldova, Germania, Israel şi Franţa.

”Numărul turiştilor este net inferior numărului de turişti potenţiali care ar putea sosi în destinaţii. Numărul turiştilor români a fost în anul 2014 de 621.966, iar în anul 2017 de 896.515, dar creşterea, de circa 10% anual, nu reflectă posibilitatea reală de creştere a circulaţiei turistice”, subliniază documentul.

De asemenea, printr-o hotărâre a Guvernului din 2011, au fost declarate oficial 33 staţiuni balneare şi balneoclimatice, cu toate că studiile au arătat că peste 500 localităţi ar putea fi declarate staţiuni balneare.

”Cu toate acestea trebuie subliniat că în conformitate cu studiile detaliate, realizate de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism, în colaborare cu instituţiile direct implicate în prospectarea, explorarea şi exploatarea apelor minerale, bazate pe culegerea de date din staţiuni şi unitate administrativ teritoriale, nedeclarate staţiuni, pe o documentare riguroasă din literatura hidrogeologică şi medicală, pe elemente rezultate din chestionare sau din discuţii cu factori locali responsabili, a rezultat o analiză de detaliu asupra domeniului turism balnear, care a evidenţiat peste 500 localităţi, care ar putea fi declarate staţiuni balneare/balneoclimatice sau climatice”, se subliniază într-un document pus în dezbatere de Ministerul Turismului.

 

Între cele 500 de destinaţii turistice din România care au patrimoniu natural sunt cel puţin 20 de staţiuni turistice de interes naţional şi local care ar putea fi declarate, spre exemplu: Azuga, Albeştii de Muşcel (Bughea de Sus), Buşteni, Borsec, Balvanyos, Bălţăteşti, Băile Homorod, Băile Turda, Băile Băiţa, Boghiş, Borşa, Breaza, Călacea, Gura Homorului, Lacu Sărat,  Lipova, Sinaia, Praid, Stâna de Vale, Voineasa.

În prezent, în staţiunile balneare din România capacitatea de cazare oscilează între 121 hoteluri (în anul 2014) şi 132 hoteluri (în anul 2017) cu un număr total de locuri între 24.118 (în anul 2014) şi 25.982 (în anul 2017), mult sub potenţialul patrimoniului natural (resurse minerale utile) al destinaţiilor.

Dezvoltarea turismului balnear a dus la creşterea numărului de bilete de tratament, dar sub potenţialul staţiunilor de profil din România. În acest sens, a fost asigurat în anul 2017, un număr de 59.394 de biletele de tratament balnear prin unităţile de tratament balnear ale Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), iar pentru anul 2018 un număr de maxim 59.527 de locuri.

Autorii proiectului au făcut o radiografie a sectorului şi au identificat mai multe puncte slabe.

"Staţiuni care depind aproape în întregime de sistemul biletelor de tratament şi nu reusesc să investească în renovarea infrastructurii şi crearea de noi produse balneare; personalul aferent produselor wellness & spa necesită o formare mai bună; lipsa personalului medical în bazele de tratament; scăderea numărului de bilete de tratament concomitent cu creşterea generală a frecventării: scăderea ponderii turismului social; slaba competitivitate a produselor turistice balneare la export (puţini străini în staţiuni); sezonalitate extrem de dezechilibrată: sezon de doar 2-3 luni în perioada estivală, margini de sezon care înregistrează deseori frecventări foarte scăzute", arată documentul.

Generozitatea resurselor naturale balneare cu care este înzestrată România au determinat ca marea majoritate a staţiunilor să poată oferi soluţii terapeutice pentru un spectru larg de afecţiuni. În acest sens, cele mai noi cercetări hidrologice consemnate au pus în evidenţă resurse hidro-minerale impresionante - peste 2.500 de izvoare şi de foraje. Acestea sunt studiate în funcţie de proprietăţile lor fizice, geo-chimice, fizico-chimice, microbiologice şi farmaco-dinamice.

 

Pe de altă parte, multe zone în care sunt plasate staţiunile de interes local se confruntă cu handicapuri de ordin mai general, ca de exemplu: depopularea zonei; număr mic de specialişti cu studii superioare; număr mic de muncitori calificaţi în domeniile de vârf; populaţie îmbătrânită.

De asemenea, administratorii acestor staţiuni se confruntă şi cu atracţia pe care o exercita localităţi mai îndepărtate, dar cu un potenţial economic mai mare, asupra personalului mai tânăr. În plus, faptul că sezonalitatea turistică în staţiunile balneare este puternic dezechilibrată (extrasezon îndelungat cu frecventare foarte scăzută) face dificilă retenţia personalului format şi performant într-un sector unde activitatea se limitează la câteva luni pe an.

”Aspectul cel mai critic este însă dat de nivelul scăzut de instruire al personalului angajat, doar o mică parte având diplome de tip post-liceal. În decursul ultimilor ani, această situaţie, din punct de vedere al calificării formale, s-a îmbunătăţit, însă doar parţial, dar este evident că, la nivelul experienţei şi abilităţilor accumulate din punctul de vedere al unei valorificări integrate şi superioare a potenţialului balnear, situaţia pregătirii forţei de muncă lasă încă mult de dorit”, se mai arată în document.

La o analiză mai atentă, reiese clar faptul că mai puţin de jumătate dintre angajaţii din sectorul balnear au o pregătire de specialitate în domeniul turismului.

”Această situaţie a început să se schimbe odată cu privatizarea şi modernizarea unor baze balneare/hoteliere din staţiunile de interes naţional; în special acolo au fost făcute investiţii mai semnificative şi au fost demarate programe de formare profesională, derulate deseori în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene. Astfel, un procent însemnat (probabil peste 50%) din personalul angajat au urmat sau urmează diverse forme de pregătire şi perfecţionare profesională. Conţinutul acestor cursuri rămâne însă problematic, având în vedere nevoia de evaluare concretă şi la zi a stării curente a bazei de tratament şi a serviciilor prestate în cadrul aceasteia”, spun autorii analizei.

 

De asemenea, nu s-a reuşit atragerea învăţământului preuniversitar şi universitar în domeniul industriei de ospitalitate într-un demers de actualizare a curriculei specifice, element foarte important în direcţia asigurării unei formări profesionale adecvate unor servicii balneare moderne şi competitive.

Puncte ca fiind prezentate "tari" ale sectorului sunt: resurse natural-minerale ca elemente şi cadru de cură extrem de bogate şi cu potenţial curativ crescut; tradiţie balneară importantă; existenţa unui personal competent moştenit; existenţa unei reţele de staţiuni balneare; staţiuni balneare care au reuşit să-şi diversifice clientela şi să iasă din dependenţa de biletele de tratament; existenţa unor asociaţii reprezentative ale sectorului; creşterea frecventării turistice în staţiunile balneare în perioada 2010-2017.

Creşterea sectorului turismului balnear, care include o paleta largă de servicii de la turismul medical la cel de tip wellness & spa, a devenit foarte rapidă, atât în Europa, cât şi în lume, pe fondul unor fenomene profunde şi de durată. Acestea sunt îmbătrânirea populaţiilor din zonele dezvoltate şi bogate ale planetei (Europa, în special) şi creşterea incidenţei afecţiunilor legate de generalizarea stilului de viaţă urban, sedentar.

Acestor tendinţe li se adaugă, în Europa, un accent din ce în ce mai puternic pus de politicile publice în domeniul sănătăţii e prevenţie şi îmbătrânirea activă. Conjugarea lor explică de ce în Europa şi în lume asistăm la o diversificare foarte rapidă a produselor de turism balnear, la integrarea unor terapii şi proceduri din alte culturi prin hibridizarea tradiţiilor locale, la adoptarea de politici de marketing din ce în ce mai complexe în domeniu, toate cu scopul atragerii de clientele cât mai tinere şi a atragerii turiştilor străini.

În ceea ce priveşte turismul de wellness la nivel mondial, piaţa globală este estimată la 438,6 miliarde dolari.

Primele cinci ţări deţin peste jumătate din piaţă (63% din cheltuieli): SUA, Germania, Japonia, Franţa, Austria.

Programele de investiţii implementate în turismul balnear au reprezentat între 1% şi 11% din total valoare proiecte finanţate prin POR pe regiuni de dezvoltare.

Prin natura sa, turismul balnear presupune o durată mai lungă a sejurului, de şapte-opt zile de turist, în funcţie de tratamentul urmat, cu posibilitatea repetării consumului turistic specific de mai multe ori pe an.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Fii informat cu Capital!