Bugetele comunităţilor locale au rămas, începând de la 1 ianuarie, fără o sursă importantă de venituri, iar schimbarea regulilor miroase de la o poştă a manevră cu scop electoral.
Până la sfârşitul anului trecut, 50% din impozitele plătite la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare rămâneau în vistieria consiliului local în care era situată proprietatea cu pricina. 40% din sumele respective ajungeau la bugetul de stat, iar 10% în conturile Agenţiei Naţionale de Cadastru. O ordonanţă de urgenţă a modificat această împărţeală într-un mod deloc plăcut pentru autorităţile locale, care nu mai primesc niciun ban, întreaga sumă mergând acum la centru.
„Un impozit care era local a devenit central. Înseamnă că facem paşi în spate în ceea ce priveşte descentralizarea şi autonomia locală, în ciuda faptului că că toate strategiile guvernamentale de profil susţin că autorităţile locale vor primi noi atribuţii. Cu alte cuvinte, descentralizarea continuă, cel puţin pe hârtie“, spune Sorin Ioniţă, director de cercetare al Societăţii Academice din România (SAR). Unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai schimbării este chiar primarul liberal al sectorului 1, Andrei Chiliman. Deşi instituţia sa nu pierde efectiv niciun leu, căci sumele provenind din mult disputatele taxe se opreau în bugetul general al Capitalei, Chiliman a declarat că măsura nu este liberală şi că ea afectează autonomia locală, aşa încât nu poate să fie de acord cu ea.
Adevăratele victime, la periferia oraşelor
Cele mai afectate de schimbare sunt aşezările mici, situate în apropierea polilor de dezvoltare economică, aşezări unde ultimii ani au fost marcaţi de o activitate imobiliară frenetică, atât rezidenţială, cât şi industrială. „Noi suntem o localitate mică din punctul de vedere al suprafeţei“, spune Emilian Oprea, primarul oraşului Chitila, situat la câţiva kilometri de Capitală. „Totuşi, apreciem că am pierdut, în acest fel, cam un milion de lei, bani care ne-ar fi prins foarte bine la proiectele de extindere şi modernizare ale infrastructurii. Ar fi echivalat, de exemplu, cu un sfert din valoarea lucrărilor la reţeaua de apă, planificate pentru 2008“, explică Oprea.
La Floreşti, lângă Cluj, pagubele sunt şi mai mari. Potrivit contabilei Primăriei, Cătălina Ban, în 2007 s-au încasat circa 2,5 milioane de lei din acest tip de taxă. Adică mai mult de o cincime din bugetul local de 11 milioane de lei. Este evident, în aceste condiţii, că administraţia locală va avea dificultăţi în a-şi duce la bun sfârşit proiectele din 2008. Dar şi localităţile mai mari au probleme. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a estimat o pierdere de circa 12 milioane de lei, în timp ce colegul său din Galaţi, Dumitru Nicolae, vorbeşte de circa 10 milioane de lei în minus. „Este şi la noi o mare problemă, decizia văduveşte bugetul local de o sursă importantă de venituri, care ne oferea premisa păstrării la un nivel constant a impozitelor persoanelor fizice. Acum, va trebui ori să identificăm alte surse, ori să amânăm sau chiar să anulăm unele proiecte“, spune viceprimarul Ploieştiului, Radu Socoleanu.
O găselniţă sub presiunea promisiunilor electorale
Şi edilul Clujului, Emil Boc, afirmă că sunt aproape 20 de milioane de lei pe care nu-i mai poate folosi pentru asfaltări şi reabilitarea reţelelor edilitare, în timp ce pentru colegul lui de partid, Adriean Videanu, primar general al Bucureştiului, paguba ar putea fi de circa 120 milioane de lei, cât s-a încasat, în 2007, din impozitul pe transferul dreptului de proprietate al persoanelor fizice. Videanu, care este şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), a anunţat că organizaţia va ataca în contencios administrativ Codul fiscal dacă Guvernul nu va lua decizia să renunţe la această măsură.
Lucru care este, cel puţin în acest moment, greu de crezut, mai ales având în vedere conotaţiile politice ale schimbării. Căci nu trebuie să uităm nicio clipă că suntem într-un an electoral. Pe de o parte, Guvernul are acum nevoie de bani mai mulţi pentru a-şi îndeplini promisiunile (în primul rând, creşterea pensiilor şi a salariilor bugetarilor), iar cele circa 110 milioane de euro în plus obţinute în acest fel, chiar dacă sunt departe de a acoperi necesarul, s-ar putea dovedi destul de importante.
Pe de altă parte, primarii opoziţiei pot fi obstrucţionaţi sau chiar şantajaţi luându-le una din cele mai importante surse de finanţare, în timp ce edilii aflaţi în graţiile puterii pot primi pe alte căi banii pierduţi din impozitele pe tranzacţii imobiliare. „Este, într-adevăr, foarte posibil ca măsura să aibă conotaţii electorale. Să nu se uite, totuşi, că alegerile vor fi în curând şi că cei care vor avea cel mai mult de suferit vor fi noile administraţii locale. Practic, li se face un cadou otrăvit celor ce vor veni la putere pe plan local peste câteva luni“, crede analistul economic Ilie Şerbănescu.
De cealaltă parte, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, spune că, de fapt, este vorba doar de o realocare către comunităţi mai sărace şi de o diminuare a dezechilibrelor între regiuni. n
Cap în cap
PRO
„Administraţia locală din România este extrem de inegal dezvoltată. Acesta, şi nu altul este motivul pentru care am decis ca această cotă pe venituri din tranzacţii imobiliare să fie realocată, prin intermediul bugetului de stat, către comunităţile mai sărace. Este un gest minim de solidaritate“, a explicat ministrul economiei şi finanţelor modificarea Codului fiscal.
CONTRA
Primarul general al Capitalei şi, în acelaşi timp, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, spune că Guvernul avea obligaţia să consulte structurile asociative ale administraţiilor locale când a modificat legea. „Schimbarea a fost cauzată de disperarea Executivului de a atrage resurse pentru echilibrarea deficitelor economice din ultima perioadă“, a declarat el.
