Curtea de Apel București, la fel ca Tribunalul București, i-a explicat scriitorului Gabriel Liiceanu principiile CEDO care protejeaza libertatea presei.

În sentința din 18 decembrie 2019, Tribunalul București, a respins actiunea formulata de Gabriel Liiceanu atat impotriva lui Roncea, cat si impotriva SC Editura Evenimentul Zilei si a Capital SRL Bucuresti. Patronul Humanitas cerea 50.000 de euro ca daune morale, aratandu-se ofensat de mai multe articole scrise de catre Victor Roncea pe tema privatizarii Editurii Politice si transformarea ei in Editura Humanitas in anii 1990-1999.

Curtea de Apel Bucuresti a respins apelul lui Gabriel Liiceanu impotriva sentintei Tribunalului Bucuresti. Motivarea a fost publicata in luna iunie a acestui an, iar la scurta vreme dupa primirea ei, patronul Humanitas a declarat recurs.

Judecatorii i-au explicat lui Gabriel Liiceanu faptul ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si Conventia CEDO le acorda jurnalistilor o libertate de exprimare mai larga decat altor persoane, cu conditia ca materialele lor sa aiba o minima baza factuala si sa nu contina atacuri la persoana. Articolele scrise de catre Victor Roncea despre privatizarea Editurii Politice / Humanita s-au continut o baza factuala suficienta (fiind insotite de documente) si nu s-au constituit in atacuri la persoana lui Gabriel Liiceanu, a explicat CAB.

Motivarea hotărârii Curții de Apel București

„Apelantul-reclamant apreciaza ca sentinta de fond a avut urmatoarele efecte imediate si inacceptabile pentru un act de justitie:

1) A incurajat intimatul parat sa continue virulent campania de denigrare, umpland din nou spatiul public de minciuni si calomnii, cu atacuri la persoana, nepermise si josnice, inclusiv fata de avocatul reclamantului. Apelantul-reclamant ataseaza in continuare articolul aparut in Evenimentul Zilei din data de 27 decembrie 2019, intitulat ‘Victor Roncea si Evenimentul Zilei au castigat. Liiceanu ramane un profitor al relatiilor dintre GDS si FSN’.

2) In al doilea rand, este inadmisibil ca prin motivare judecatorul fondului a certificat niste minciuni si calomnii ca fiind adevaruri de netagaduit.

3) Apelantul-reclamant solicita sa se aiba in vedere stupoarea (dar mai ales in contextul prezentat mai sus) in momentul in care acesta a citit prima fraza din motivarea propriu-zisa a judecatorului fondului, in care acesta sfatuieste reclamantul ‘sa dea dovada de o mai mare toleranta”, se arată în motivarea hotărârii, potrivit Lumea Justitiței.

Sursa foto: Dreamstime