Documentul are în vedere instituirea procedurilor de autorizare, control al OMG, dar şi măsuri pentru asigurarea coexistenţei plantelor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice. “În vederea instituirii unui control riguros asupra culturilor de plante modificate genetic şi producţiei rezultate din acestea se adoptă următoarele măsuri, menite să asigure trasabilitatea şi etichetarea produselor modificate genetic, în conformitate cu legislaţia naţională şi comunitară în acest domeniu”, se arată în Ordin.

Potrivit documentului, în România se cultivă în scop comercial, pentru consum propriu sau producere de sămânţă, numai plantele modificate genetic autorizate pentru cultivare în Uniunea Europeană. Cultivatorii de OMG sunt obligaţi să utilizeze la semănat numai sămânţă certificată, însoţită de etichetă sau un document oficial pe care să apară clar înscris, “seminţe modificate genetic”, precum şi codul unic de identificare al organismului modificat genetic.

În cazul producerii de seminţe modificate genetic se vor utiliza la însămânţare numai soiuri sau hibrizii înregistraţi în Catalogul Comun al soiurilor din specii de plante de cultură al Comunităţii Europene ori în cataloagele Statelor Membre. Pentru plantele modificate genetic care se cultivă în scop de cercetare, companiile sau instituţiile deţinătoare ale dreptului de proprietate asupra varietăţilor respective trebuie să deţină autorizaţie de introducere deliberată în mediu sau pe piaţă, eliberată de ANPM.

Registru anual de vânzare a seminţelor modificate genetic

Furnizorii de seminţe certificate de OMG sunt obligaţi să înfiinţeze anual un Registru de vânzare a seminţelor modificate genetic, care să includă date privind identitatea cumpărătorului, cantitatea de sămânţă cumpărată şi locaţia culturii. Registrul se păstrează timp de 5 ani de la data înfiinţării. Furnizorii de seminţe OMG sunt obligaţi să transmită la MADR, datele incluse în Registru, până la 15 iunie, pentru cultura principală şi până la 1 august, pentru cultura dublă, a fiecărui an. La Direcţiile Agricole Judeţene se înfiinţează Registrul judeţean al cultivatorilor de plante modificate genetic, denumit în continuare Registrul judeţean.

Potrivit Ordinului, plantele modificate genetic se cultivă numai de către cultivatori autorizaţi de MADR prin DAJ şi a municipiului Bucureşti. În vederea autorizării, cultivatorii care cultivă plante modificate genetic în scop comercial, consum sau loturi demonstrative, trebuie să depună în fiecare an la DAJ, pe raza căruia intenţionează să cultive plante modificate genetic, o cerere. Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se materializează prin eliberarea de către DAJ şi a municipiului Bucureşti a unei autorizaţii, ce constituie aprobare pentru cultivarea de către aceştia a plantelor modificate genetic .

Culturi, pe suprafeţe de peste un hectar

Se interzice înfiinţarea de culturi de plante modificate genetic pe suprafeţe mai mici de un hectar, în trup compact, cu excepţia celor realizate în scop de cercetare sau loturi demonstrative. În decurs de 7 zile lucrătoare de la încheierea semănatului, cultivatorii sunt obligaţi să completeze, în două exemplare, o declaraţie privind suprafaţa cultivată, provenienţa seminţei, soiurile sau hibrizii utilizati.

Un exemplar al declaraţiei se depune la DAJ, iar un exemplar se păstrează timp de 5 ani, împreună cu autorizaţia într-un dosar special la domiciliul, respectiv la sediul cultivatorilor, pentru controlul efectuat de persoanele împuternicite de autorităţile. În decurs de 7 zile lucrătoare de la încheierea recoltatului, cultivatorii sunt obligaţi să completeze o declaraţie privind producţia obţinută şi destinaţia acesteia.

La livrarea producţiei cultivatorii trebuie să menţioneze clar pe documentele care însoţesc marfa şi pe etichete, acolo unde este cazul: “acest produs conţine organisme modificate genetic”, precum şi codul unic de identificare.

Distanţe minime faţă de culturile convenţionale

Conform proiectului, în funcţie de specia cultivată, cultivatorii de OMG sunt obligaţi să ia toate măsurile pentru asigurarea coexistenţei acestora cu cele cultivate în sistem convenţional şi ecologic şi a evita prezenţa accidentală a OMG în alte culture. Astfel, vor fi asigurate distanţe minime de izolare faţă de sursele de polen vecine, în funcţie de specia cultivată, respectiv la porumb o distanţă de 200 m.

Pe parcursul operaţiunilor de semănat, recoltare, transport, depozitare, condiţionare şi ambalare a recoltei obţinute din culturile modificate genetic, trebuie să se evite amestecul fizic al produselor modificate genetic cu cele ecologice sau convenţionale. După încheierea semănatului, ambalajele în care au fost seminţe modificate genetic vor fi colectate şi distruse, pentru a preveni eliberarea în mediu a eventualelor boabe rămase în ambalaje.

Cultivatorii de plante modificate genetic vor informa în scris, cu 5 de zile înainte de semănat, primăria de pe raza administrative teritorială unde se află aceste terenuri, despre intenţia lor de a cultiva plante modificate genetic. Primăria va pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi, toate informaţiile privind locaţiile de cultivare cu plante modificate genetic.

Cultivarea plantelor modificate genetic este interzisă în perimetrul ariilor naturale protejate, legal constituite, se mai arată în document.
Ministrul Stelian Fuia a lucrat timp de mulţi ani în cadrul companiei Monsanto, potrivit CV-ului său, a fost manager vânzări – Monsanto Romania SRL (1995-1996); Business Development Manager pentru Europa Centrală şi CIS (fostul URSS) – Monsanto Europe SA, Brussels, Belgia (1996-1999); Director Comercial – Monsanto Romania Ltd. (1999-2002). El a declarat la audierile pentru numirea în funcţie că nu vede de ce nu ar fi cultivate OMG. “Am consumat şi aş consuma oricând OMG, dar în condiţii legale”, a spus Fuia.