Emma Delta, un vehicul de investiţii susţinut de magnatul grec Dimitris Melissanidis şi miliardarul ceh Jiri Smejc, a fost singura care a făcut o ofertă de 700 milioane de euro statului elen pentru vânzarea pachetului său de 33% din acţiunile companiei Opap.
Potrivit unor documente consultate de Financial Times, Emma Delta vrea să anuleze acum două elemente-cheie ale acordului: un contract pe trei ani în valoare de 110 milioane de euro cu Intralot, (furnizorul de tehnologie al Opap) şi o concesiune de 12 ani pentru a opera loteria de stat din Grecia în schimbul plăţii a 190 de milioane de euro pe loc şi a altor 50 de milioane de euro anual.
Agenţia pentru privatizare din Grecia, Taiped, a respins oficial plângerile formulate de Emma Delta, care a ameninţat că va opri tranzacţia şi va demara acţiuni în justiţie dacă cererile sale nu vor fi îndeplinite.
Preşedintele Taiped, Stelios Stavridis, insistă că acordul privind vânzarea Opap nu trebuie modificat. ‘În joc este credibilitatea ţării’, a spus Stavridis. Acesta a adăugat că este în continuare optimist că va reuşi să convingă Emma Delta să renunţe la solicitările sale. ‘Am negociat vânzarea Opap într-un mod transparent şi în conformitate cu practica internaţională. Acum trebuie să definitivăm acordul’, a spus Stavridis, al treilea preşedinte numit în fruntea Taiped în mai puţin de un an.
Însă, criticii susţin că disputa din jurul Opap este o dovadă a modului în care mandatul Taiped de a vinde celui mai mare ofertant, fără a ţine cont de criterii calitative sau experienţa operaţională a ofertanţilor, a subminat programul de privatizări al Greciei. ‘Programul a avut de suferit ca urmare a lipsei de interes din partea unor jucători de talie globală’, a declarat un consultant.
Taiped a înregistrat un eşec major la începutul acestei luni când grupul rus Gazprom s-a retras brusc din cursa pentru preluarea companiei naţionale de gaze naturale din Grecia, Depa. Având în vedere că Depa era considerată una din ‘bijuteriile coroanei’, dacă vânzarea Opap va eşua şi ea, programul de privatizări al Greciei va fi în pericol, crescând probabilitatea ca creditorii internaţionali să numească manageri străini care să înlocuiască directorii greci angajaţi de autorităţile de la Atena pentru a strânge 15 miliarde de euro din privatizări până în 2016.
Vânzarea Depa şi Opap ar fi urmat să acopere jumătate din cele 2,6 miliarde de euro care ar fi trebuit să fie strânse de Grecia în acest an din privatizări, conform acordului convenit cu UE şi FMI. Un eventual eşec în vânzarea Opap ar însemna că veniturile din privatizări vor fi mai mici de un miliard de euro în acest an. AGERPRES
