Săptămâna trecută, Georgieva a anunţat că FMI a furnizat statelor din Africa un sprijin rapid, în valoare de 26 miliarde de dolari, de la începutul crizei, dar regiunea se confruntă cu un deficit de finanţare de 345 miliarde de dolari până în 2023.

Ţările care se confruntă cu dificultăţi semnificative trebuie să-şi restructureze datoria cât mai curând posibil, a explicat directorul general al FMI. Oficialul a adăugat: „Acesta este mesajul către toate statele care au probleme cu datoriile … dacă datoria nu este sustenabilă, vă rog să luaţi măsuri pentru restructurare, cu cât mai repede, cu atât mai bine”.

Schimbările climatice reprezintă o provocare serioasă

Separat, Georgieva a declarat că schimbările climatice reprezintă o provocare serioasă la adresa creşterii economiei mondiale şi a cerut celor mai mari emiţători globali să fie de acord cu un preţ minim pentru dioxidul de carbon.

Declaraţia a fost făcută la o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din 52 de ţări care lucrează la integrarea schimbărilor climatice în politicile lor economice. Grupul, înfiinţat în aprilie 2009, s-a întâlnit virtual luni, în marja reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, care se desfăşoară în perioada 12-18 octombrie. China şi SUA, primii doi emiţători de gaze cu efect de seră din lume, nu sunt parte a acestui grup.

Investițiile verzi trebuie să fie incluse în banii pe care îi cheltuie

De asemenea, a apreciat oficialul, ţările trebuie să se asigure că investiţiile verzi sunt incluse în banii pe care îi cheltuie pentru a ţine sub control pandemia şi pentru a atenua impactul ei economic.

Dacă se realizează acest deziderat, PIB-ul global ar putea creşte în medie cu 0,7% în primii 15 ani ai redresării.

„Dovezile sunt clare: schimbările climatice sunt o ameninţare profundă serioasă la adresa prosperităţii şi creşterii economiei mondiale. Iar politicile macroeconomice sunt esenţiale pentru a lupta contra schimbărilor climatice”, a afirmat Georgieva.