Ministrul de toamna al Finantelor si-a prezentat intentiile, ideile legate de viitorul fiscal si bugetar al economiei romanesti, fara a furniza insa cifre sau date. La prima citire a discursului, am fi tentati sa ne descretim fruntile si sa spunem ca avem un ministru pentru care politica fiscala nu este doar instrument de colectare a veniturilor la bugetul de stat, ci si sprijin in dezvoltarea economica a unei tari in tranzitie. Declaratii de genul … “vrem un deficit bugetar dedicat infrastructurii”, … “vrem sa crestem baza de taxare”, … “rolul impozitului pe terenul agricol nu este atat de a aduce bani la buget, cat acela de a determina exploatatii agricole eficiente”, … “majorarea unei taxe nu rezolva problema banilor necesari”, … “nu vrem sa reducem cererea agregata generata de nevoia de investitii” nu fac decat sa sprijine ideea conform careia noul oficial considera, in sfarsit, ca si statul, prin politicile promovate, nu doar mediul privat, trebuie sa puna umarul la reconstructia unei economii. Dar experienta si, mai ales, datele statistice ne fac sa punem sub semnul intrebarii adevaratele motivatii ale noii viziuni fiscale. Ultimele cifre arata ca evolutia economiei nu este atat de imbucuratoare. In primul semestru al anului, economia a crescut cu doar 4,9%, productia agricola a scazut cu peste 7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, importurile de bunuri si servicii au crescut cu 17,1%, iar deficitul de cont curent se indreapta catre nivelul de 9% din PIB. Ca urmare, inca o data, in Romania, o idee buna nu este promovata decat in urma unei constrangeri. Necesitatea mentinerii cresterii economice in parametrii estimati de 5,5% pentru acest an determina guvernantii sa isi schimbe vechile viziuni economico-financiare si sa aleaga cu atentie ce taxe vor majora, astfel incat economia sa fie cat mai putin afectata. Ramane de vazut daca ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, va continua pe linia anuntata la preluarea mandatului sau va renunta la ea dupa ce va vedea bugetul inchis cu un deficit sub 1% din PIB. Intentii fiscale ale ministrului de Finante pentru anul 2006 Pe langa largirea spectrului activitatilor impozabile si cresterea unor impozite cu o baza de impunere generoasa (case si masini de lux, produse de lux), Vladescu isi propune si o serie de actiuni destinate cresterii unor venituri bugetare. “Piata alcoolului, cea a carburantilor si piata constructiilor sunt sectoare cu grad mare de evaziune. As vrea sa desfiintez antrepozitele fiscale, nu stiu cine le-a inventat, dar sunt un focar de evaziune”, spune Vladescu. Tot ca intentie, ministrul Finantelor a anuntat ca vrea sa educe romanii sa cumpere produse pentru care pot primi facturi sau bonuri fiscale si sa sune la telefonul verde din vama pentru a denunta coruptia. Revenind la sprijinul acordat economiei prin politica fiscala, Vladescu a afirmat ca vrea sa modernizeze piata muncii din agricultura, sa diminueze contributiile sociale doar la angajator, pentru a “ajuta la dezvoltarea pietei muncii si pentru a incuraja angajarea”. Pozitia de ministru al Finantelor Publice l-a obligat totusi si la declaratii mai prudente. “Cheltuielile publice vor fi in functie de nivelul veniturilor pe care il vom obtine. Nu vrem sa tulburam echilibrele macroeconomice. Bugetul anului 2006 va fi echilibrat, astfel incat sa atingem tinta de inflatie propusa”, a declarat Vladescu.



Oamenii de afaceri vor cifre concrete Dupa cum era de asteptat, lipsa furnizarii de date concrete si, mai ales, anuntul privind amanarea cu inca doua saptamani a detaliilor legate de posibila diminuare a cotelor de contributii sociale pentru angajatori au nemultumit mediul de afaceri din Romania, si asa bulversat dupa opt luni in care Codul fiscal a fost modificat de sapte ori. “Vrem un dialog pe cifre, sa aflam la ce impozite sa ne asteptam”, spune Florin Pogonaru, presedinte al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. Reprezentantii AOAR si-au exprimat ingrijorarea cu privire la mentinerea climatului de incertitudine si incalcarea de catre Ministerul Finantelor a prevederilor Codului fiscal referitoare la stabilitate. “Avem un Cod fiscal aprobat prin lege. Daca fiecare masura fiscala duce la modificarea acestuia, el nu mai exista. Nu se spune exact de cati bani este nevoie la bugetul de stat. Atunci, este foarte justificata intrebarea – daca dupa toate masurile luate de la inceputul anului, tot mai sunt necesare sume suplimentare”, spune Cristian Parvan, director executiv al AOAR. Pana in prezent, nu putem spune decat ca actualul guvern ne-a oferit din ce in ce mai multe motive (de la anunturile din luna martie, concretizate abia in iunie, referitoare la majorarea unor impozite directe si la gasirea unor noi surse de impozitare, la schimbarea sefului de la Finante, pana la prezentarea in luna septembrie a unor intentii, si nu a unor date concrete despre ce ne asteapta in anul fiscal 2006) sa credem ca nivelul cotei unice de impozitare de 16% nu a fost ales pe baza unor analize financiare exacte, ci doar din motive electorale.


Incasarile bugetare, mai bune decat anul trecut


(mil. lei noi) ian.-aug. ian.-aug.
Etichete:
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News

Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook