Fermierii au dat-o pe ulei

Graul si porumbul tind sa devina culturi rezervate exclusiv exploatatiilor de mari dimensiuni. „Sunt culturi rentabile, dar pentru exploatatiile de mari dimensiuni, care au spatii proprii de depozitare. Pentru viitor este de asteptat ca micul agricultor sa le cultive numai pentru autoconsum, fara a iesi cu ele pe piata”, considera Sorin Dogaru, directorul departamentului agricultura al societatii InterAgro, cel mai mare investitor din agricultura romaneasca. Aceasta tendinta este sustinuta si de

Graul si porumbul tind sa devina culturi rezervate exclusiv exploatatiilor de mari dimensiuni. „Sunt culturi rentabile, dar pentru exploatatiile de mari dimensiuni, care au spatii proprii de depozitare. Pentru viitor este de asteptat ca micul agricultor sa le cultive numai pentru autoconsum, fara a iesi cu ele pe piata”, considera Sorin Dogaru, directorul departamentului agricultura al societatii InterAgro, cel mai mare investitor din agricultura romaneasca. Aceasta tendinta este sustinuta si de Ministerul Agriculturii. „Pentru anii urmatori urmarim diminuarea suprafetelor cultivate cu grau si porumb, in medie cu 2-3 la suta in fiecare an, concomitent cu cresterea spectaculoasa a suprafetelor destinate plantelor tehnice”, precizeaza Vasile Bacila, director general in Ministerul Agriculturii Alimentatiei si Padurilor (MAAP).
Orientarea catre plantele tehnice, precum soia, rapita, floarea-soarelui, mustar, canepa, sofran, coriandru, este determinata, in primul rand, de faramitarea proprietatii agricole. „Cum suprafata medie a exploatatiilor este de circa trei hectare, este firesc ca agricultorul sa se orienteze catre acele culturi care ii asigura un venit maxim de pe o suprafata mica”, sustine Gheorghe Lacatusu, presedintele Agentiei Nationale de Consultanta Agricola (ANCA).
In aceste conditii, extinderea suprafetelor cultivate cu plante tehnice a luat prin surprindere autoritatile. Daca in urma cu cinci, sase ani rapita era o planta ca si inexistenta, acum poate fi intalnita in toate zonele agricole. „In decurs de numai un an, in judetul Vaslui, am ajuns de la 5.000 hectare cultivate cu rapita la peste 11.000 hectare. Un argument in alegerea rapitei il reprezinta si faptul ca, din punctul de vedere al profitului, doua tone de rapita echivaleaza cu cinci tone de grau, o productie care nu este la indemana micului producator”, spune Ion Dima, directorul Directiei Agricole Vaslui. „Anul acesta ne asteptam sa fie insamantata cu mustar o suprafata de numai 4.500 hectare, dar cresterea cererii pe piata interna concomitent cu un pret deosebit de bun la export au dus la cresterea suprafetei pana la 16.000 hectare”, spune Vasile Bacila.
„Un alt argument in favoarea orientarii catre plantele tehnice il reprezinta faptul ca produsele intra in prelucrare imediat, fabricile procesatoare fac plata pe loc. In aceste conditii, avantajele sunt certe: vanzarea sigura la pret convenabil si sunt eliminate cheltuielile cu depozitarea”, sintetizeaza Gheorghe Lacatusu.