Febra cumparaturilor cuprinde estul Europei

Incearca sa privesti Europa in ansamblul ei si vei vedea cu siguranta doua filme diferite. In Vest, ruleaza un lungmetraj cu accente melodramatice, iar in Est un soap-opera. In scenariul pus in rol de greii continentului, economiile gafaie, iar pesimismul incepe sa capete proportii. Erodata de rata somajului si de cresterea pretului petrolului, increderea consumatorilor a ajuns la nivelul de alarma. Impresia lasata de europeni este ca ingrijorarile legate de ceea ce se intampla in jurul lor le r

Incearca sa privesti Europa in ansamblul ei si vei vedea cu siguranta doua filme diferite. In Vest, ruleaza un lungmetraj cu accente melodramatice, iar in Est un soap-opera. In scenariul pus in rol de greii continentului, economiile gafaie, iar pesimismul incepe sa capete proportii. Erodata de rata somajului si de cresterea pretului petrolului, increderea consumatorilor a ajuns la nivelul de alarma. Impresia lasata de europeni este ca ingrijorarile legate de ceea ce se intampla in jurul lor le reteaza apetitul pentru cumparaturi. Insa mai este ceva. Pentru un vestic, valorile sunt cu totul altele decat cele cu care incep sa se identifice locuitorii din cealalta parte a Europei. Shopping-ul are o importanta din ce in ce mai mica si, in orice caz, este privit cel mult ca o distractie. In schimb, est-europenii si balticii se razbuna pe deceniile de frustrari si limitari materiale. Impinsul carucioarelor la supermarket a devenit sport national in majoritatea fostelor state comuniste.

Sa luam cazul Romaniei. Cu o rata de crestere a vanzarilor de 18,6% in primele trei luni ale acestui an, raportat la acelasi interval din anul trecut, retailerii autohtoni au un motiv intemeiat de a starni invidia omologilor vestici. In zona euro nu s-a reusit decat un anemic avans de 0,7%, in vreme ce, pe ansamblul celor 25 de state membre, cresterea medie s-a situat sub doua procente, si aceasta datorata noilor intrate in Uniune. Unii analisti incearca sa explice dezinteresul tot mai vadit al europenilor pentru shopping prin intensificarea temerilor privind soliditatea si viitorul monedei unice, suprapuse pe evolutia alarmanta a somajului in unele dintre economiile cheie ale Europei. Pe urma, prin pretul tot mai ridicat al petrolului, care a atras dupa sine, printre altele, scumpirea energiei. In aceste conditii, conchid analistii, consumatorii au mai putini bani de cheltuit. Sau, sunt mai prudenti in ce priveste destinatia resurselor financiare de care dispun. Pe acest fond, concurenta dintre retaileri a crescut dramatic, una dintre solutiile gasite pentru captarea interesului clientilor fiind lansarea de campanii de discounturi fara precedent. Iar pentru a rezista razboiului preturilor, multi dintre ei incep sa apeleze la importurile de produse ieftine.

De cealalta parte, balcanicii si balticii devin expresia cea mai clara a consumatorismului. Economiile locale (iar Romania este un exemplu elocvent) au atins rate anuale de crestere de cinci-sase procente, sustinute din plin de expansiunea consumului privat. “Totusi, trebuie avut in vedere faptul ca aceasta crestere a vanzarilor din retail pusa in dreptul nostru, desi semnificativa, porneste de la un nivel destul de scazut al vanzarilor totale, ceea ce face ca acest progres relativ spectaculos sa fie mai usor de inteles”, explica Bogdan Belciu, manager al reprezentantei din Romania a companiei de consultanta de management A. T. Kearney.

Ca si in tarile vecine, evolutia pozitiva a pietei locale a fost puternic stimulata de cresterea puterii de cumparare a populatiei, a volumului creditelor de consum si, nu in ultimul rand, de ofensiva retailerilor internationali pe plan local. Conform companiei de studii de piata MEMRB, vanzarile de bunuri de larg consum au crescut, in primele sase luni ale anului trecut, cu 27%, atat in volum, cat si in valoare, exprimata in euro. si in primul trimestru din 2005, alimentele au avut cea mai mare contributie in cresterea pietei de retail, reflectand tendinta majoritatii romanilor de a-si asigura in primul rand strictul necesar. Potrivit statisticilor, avansul de 24,4% al vanzarilor de alimente este cel mai amplu din regiune, la fel ca si cel de 20% inregistrat de retailerii de produse de uz casnic. “Cred ca acest trend al vanzarilor de electrocasnice va continua, avand in vedere faptul ca nivelul de indatorare al romanilor este inca redus comparativ cu tarile UE”, apreciaza Bogdan Belciu. Pe de alta parte, principalii retaileri sunt prezenti numai in marile orase, lasand o mare parte din potentialul pietei neacoperit. Pe masura ce acestia isi vor extinde retelele, ei vor stimula cererea, amplificand astfel tendinta de majorare a vanzarilor.

Prin urmare, desi piata de retail din Romania devine tot mai competitiva, va mai trece multa vreme pana cand se va putea vorbi de saturatie. Experienta mondiala a aratat insa ca oportunitati exista chiar si intr-o piata foarte matura si extrem de competitiva, iar acestea sunt fructificate de companiile care au flexibilitatea de a se adapta rapid cerintelor consumatorilor, care evolueaza incontinuu si sunt suficient de inovative pentru a identifica noi nise de piata.

ESTUL SI TARILE BALTICE SUNT TIGRII RETAILULUI EUROPEAN

tarile Europei Centrale si de Est, cu exceptia Poloniei, precum si statele baltice, au inregistrat in primul trimestru din acest an cele mai ridicate niveluri de crestere a vanzarilor in sectorul de retail, comparativ cu perioada similara din 2004. In schimb, in Uniunea Europeana extinsa (UE 25) vanzarile au avansat, in medie, cu 1,6%. La nivelul eurozonei, cresterea a fost mai anemica, situandu-se la 0,7%. O astfel de evolutie provoaca dureri de cap retailerilor din Vest, nevoiti acum sa-si regandeasca strategiile de atragere a clientilor, dar si tintele financiare. Studiile arata ca si pentru consumatorii occidentali, pretul conteaza mai mult decat marca, concluzie pe care marile retele de magazine dovedesc ca au inteles-o, lansand noi campanii de discounturi.

Gurmanzi si acesorizati

Romania conduce detasat la capitolul vanzari de alimente realizate prin retele specializate, in primele trei luni ale anului in curs acestea majorandu-se cu peste 24% raportat la acelasi interval din anul anterior. O rata ridicata de crestere comparativ cu multi dintre vecinii nostri inregistram si in ce priveste vanzarile de bunuri nealimentare si de electrocasnice (+14,8%, respectiv + 20%). In schimb, retailerii din sectorul imbracamintii, incaltamintei si al produselor din piele nu se pot lauda cu un progres similar, in cazul lor rata de crestere fiind de numai 1,4%, in perioada mentionata, cu mult sub nivelul de 12,2% consemnat de vecinii bulgari. Cei mai preocupati de aspectul vestimentar sunt letonii si lituanienii, vanzarile retailerilor de profil locali majorandu-se cu 33,6%, respectiv 26,8%.