EXCLUSIV. România de sub ape. PRIMA HARTĂ A INUNDAŢIILOR

Douăsprezece din cele patruzeci de judeţe ale României prezintă un risc ridicat şi foarte ridicat de inundaţii, arată o hartă realizată de Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor şi obţinută în premieră de Capital.

Douăsprezece din cele patruzeci de judeţe ale României prezintă un risc ridicat şi foarte ridicat de inundaţii, arată o hartă realizată de Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor şi obţinută în premieră de Capital. În fapt, cu excepţia a şapte judeţe, majoritatea din centrul ţării, întreaga Românie este expusă la inundaţii.

Teoretic, toate luncile râurilor sunt expuse inundaţiilor

"Teoretic, toate luncile râurilor sunt expuse inundaţiilor. Principalele cauze pentru care aceste zone sunt inundate se includ precipitaţiile, viiturile şi capacitatea de transport a albiilor minore. Inundaţiile reprezintă, aşadar, un risc cu o frecvenţă ridicată în România“, spunea Nicoleta Radu-Neacşu, directorul Poolului. Frecvenţa ridicată a inundaţiilor, precum şi întinderea lor extrem de vastă, se traduce, anual, în pagube de sute de milioane de euro.

Aproape jumătate din cele 8,4 milioane de locuinţe din România NU SUNT ASIGURATE

Acesta este, de altfel, şi cel mai important motiv pentru care autorităţile au decis să  înfiinţeze PAID, în 2009, introducând astfel obligativitatea ca proprietarii să îşi asigure locuinţele. De atunci şi până în prezent legea a fost modificată de mai multe ori, însă, recent, a revenit la forma care presupune deţinerea obligatorie a unei poliţe PAD. Totuşi, în acest moment, nu există o situaţie clară a locuinţelor din România, după cum afirma directorul PAID. „Din nefericire, deşi în lege se prevăd obligaţii ale autorităţilor publice locale în a ne pune la dispoziţie listele cu toate clădirile cu destinaţie de locuinţă aflate în fiecare unitate administrativ-teritorială, acest proces se desfăşoară cu dificultate. De aceea, PAID a iniţiat o serie de întâlniri în ţară, cu primarii și prefecții, pentru a încheia protocoale de colaborare, în vederea aplicării acestei legi. În acest moment, PAID lucrează la prelucrarea informaţiilor obţinute de la 1.800 dintre cele 3.200 unităţi administrativ-teritoriale, activitate care este îngreunată însă de informaţiile incomplete care ne sunt comunicate“, explica în urmă cu ceva timp, pentru Capital, Nicoleta Radu-Neacşu. Dacă o situaţie clară a locuinţelor asigurate nu este încă disponibilă, despre numărul poliţelor de asigurare împotriva calamităţilor naturale există date concrete. La finele lunii iunie 2013, în România erau valabile 4,3 milioane de poliţe facultative de asigurare, în timp ce portofoliul PAID, care a revenit pe creştere, se ridică la aproape 424.000. În total, vorbim de aproape 4,8 milioane de poliţe, ceea ce înseamnă mai bine de 60% din totalul celor aproape 8,4 milioane de locuinţe din România.

ASIGURAREA LOCUINŢEI ESTE OBLIGATORIE

În prezent, prin modificarea adusă legii privind asigurarea obligatorie a locuinţei, toţi proprietarii sunt obligaţi să deţină o poliţă PAD, indiferent dacă au şi o poliţă facultativă. Această poliţă acoperă trei riscuri de bază şi anume cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Prima de asigurare este de 20 de euro în cazul locuinţelor construite din materiale moderne şi 10 euro în cazul celor din chirpici. Suma asigurată este de 20.000, res­pectiv 10.000 de euro. PAID are 13 acţionari societăţi de asigurare.

În timp ce în Bucureşti sunt asigurate practic toate locuinţele, în ţară situaţia nu este deloc roz. În restul celor 33 de judeţe ale ţării, sunt asigurate sub o treime din locuinţe. Ba, mai mult, în opt din aceste judeţe, mai puţin de 20% din gospodării beneficiază de o poliţă împotriva calamităţilor.

Primarii nu dau amenzi!

Pe de altă parte, PAID a mai sugerat ASF şi găsirea unei soluţii în ceea ce priveşte amenzile, care în prezent ar trebui să fie aplicate de către primari.

Este clar că primarii nu vor aplica niciodată amenzi celor care nu deţin o asigurare de locuinţă din motive care ţin de politică. Sunt primari care au recunoscut direct că nu vor risca să-şi piardă electoratul aplicând amenzi.