Rafinăria Rafo Onești, dar și fabricile Carom și Uton, parte din ceea ce era odată complexul petrochimic Onești-Borzești, ar putea prinde iar viață. Acest lucru ar înseamna cu înființarea a zeci de mii de locuri de muncă într-o zonă lovită crunt de desființarea fostelor fabrici-fanion ale regimului Ceaușescu.

Acest proiect presupune revitalizarea rafinăriei RAFO Onești și a fabricilor Carom și UTON, precum și a termocentralei Borzești, acum închise, pentru a crea un gigant integrat în domeniul chimiei și petrochimiei care să repună România pe harta industrială de profil a Europei. Cu atât mai mult cu cât, chiar în această perioadă, se vorbește intens de reindustrializare în România, cu precădere în chimie și petrochimie, având în vedere preconizata extracție a gazului din Marea Neagră.

Potrivit informațiilor intrate în posesia noastră, documentul stipulează înființarea unei societăți de tip joint venture, numită CERP Moldova SRL, prin intermediul căreia vor fi derulate toate operațiunile specifice. A fost semnat de Liu Haijun, director general-ajunct al Shaangu, Zuang Jiantang, director activități internaționale ale Hualu, și de Vivian Oancea, director general al Monsanto Stock, vehiculul românesc care a propus chinezilor proiectul. Acesta a fost gândit inițial de Project Industry Management Onești, care reunește mai mulți specialiști în industria de profil din România, foști manageri ai fabricilor amintite, condus de Tudor Găureanu, fost director RAFO.

Părțíle semnatare au fost de acord să depună toate eforturile pentru a concretiza proiectul CERP Moldova, care are un potential mare de realizare de profit, prin adaptarea instalațiilor deja existente la RAFO la producția de olefine și prin furnizarea de materie primă unităților adiacente, integrate în proiect, pentru a trece la producția cât mai mare de poliolefine . Unitățile deja existente vor fi modernizate, acol unde este nerentabilă modernizare, noi unități petrochimice și energetice vor fi construite. Proiectul va folosi infrastructura existentă de conectare(cale ferată, cu precădere – n.r.) a platformei industriale cu sursele de materii prime și cu zonele unde produsele finite vor fi vândute”, se arată în memorandumul semnat.

 

Concret, cele două părți au convenit ca românii să dețină 35% din părțile sociale ale joint-venture-ului iar chinezii 65%. Consiliul de Administrație va avea 9 membri, 6 chinezi și trei români. Conducerea executivă va fi asigurată de specialiștii români, care cunosc în amănunt realitatea din teren. Și alți parteneri pot intra în acționariat, atât chinezi cât și români, dacă sunt agreați de ambele părți.

 

 Investițiile cad în seama chinezilor, care se angajează să obțină finanțare de la băncile lor. Nu se vorbește despre vreo sumă anume, aceste aspecte urmează fa fi puse la punct ulterior, în cadrul grupurilor de lucru. Anul trecut, când schița de proeict CERP a fost pentru prima dată făcut public, costurile estimate de investiție erau de circa 1,8 miliarde de euro iar cifra de afaceri potențială de 4,5 miliarde de euro, cu un profit operațional de 350 de milioane de euro anual.

Nu este încă clar cât sunt dispuși chinezii să investească dar știm însă cine furnizează tehnologia pentru Borzești – Onești. Dat fiind faptul că ei dau banii, chinezii au pus condiții, anume ca cel puțin 50% din echipamentele necesare retehnologizării rafo, UTON, Carom să provină din China. Termenul de execuție pentru întregul proiect este de 48 de luni, antreprenorul general este UTON, care are o experiență consistentă în proiectarea execuția și montarea echipamentelor aferente industriilor de rafinare și petrochimice.

Shaangu Power este unul dintre liderii industriei de echipamente aferente industriei energetice din provincia Shaanxi din regiunea central- nord-estică a Chinei, în chiar leagănul civilizației chineze. Are sediul la XI’an, capitala provinciei, și 3.000 de angajați. Are venituri anuale de peste 600 de milioane de dolari.

Corporația multinațională Hualu Engineering, înființată în 1965, produce și distribuie echipamente pentur industria petrochimică, chimică, energetică, farmaceutică. Este localizată tot în Xi’an ;i are 300 de angajaí. Este o subsidiară a gigantului de stat China National Chemical Engineering, care are 42.000 de angajați și venituri anuale de 10 miliarde de dolari.

 

Mândria Ceaușeascăi

Construcţia platformei industriale Borzești – Onești a început în anul 1953 cu Termocentrala şi Rafinăria, urmate de construcţia unităţilor chimice şi petrochimice. Până în 1990, complexul industrial Borzeşti a fost structurat în trei unităţi distincte: Combinatul Petrochimic Borzeşti, Termocentrala Borzeşti şi Compania de Utilaj Chimic Borzeşti. După 1990, structura centrală, Combinatul Petrochimic Borzeşti, s-a divizat în trei societăţi comerciale: SC Rafo SA Oneşti (Unitatea de rafinare a petrolului), SC Carom SA Oneşti (Unitatea petrochimică) şi SC Chimcomplex SA Borzesti (Unitatea chimică). Termocentrala a devenit SC Electrocentrale SA Borzeşti, iar unitatea de producţie utilaje industriale s-a reorganizat în SC Uton SA Oneşti. La începutul anilor ’90, toate aceste companii aveau capital majoritar sau integral de stat, după care au fost privatizate cu investitori români sau străini.

Rafo Onesti este o unitate de rafinare petrol formată din două rafinării: prima cu o capacitate de rafinare de 1,7 mil tone petrol pe an, a fost construită între 1956 şi 1965 cu tehnologie rusească, iar a doua, cu o capacitate de 3,5 milioane tone pe an, a fost construita între 1974 şi 1986 cu tehnologie americană. Rafinăria are instalaţii de distilare atmosferica şi în vid, reformare şi cracare catalitică, complex de extracţie aromate până la separarea paraxilenului şi de conversie a toluenului în benzen, instalaţii de hidrofinare (benzină, motorină şi distilat de vid), instalaţii de cocsare şi extracţie a sulfului.

Carom Oneşti a fost construit pentru a prelucra materiile prime primite de la rafinăriile românesti, în special de la Rafo.

Produsele Carom erau vândute pe piaţa internă companiilor producătoare de anvelope şi articole din cauciuc, fire şi fibre sintetice, mase plastice, aparate electrice şi electronice, carburanţi auto, ţesături şi multe altele. Dar cea mai mare pare a produselor Carom erau exportate în ţările occidentale dezvoltate. De exemplu, printre clienţii Carom se regăseau Goodyear, Michelin, Continental şi Pirelli.

 

Electrocentrale Borzeşti a fost formată din trei unităţi termoenergetice care au fost construite în intervalul 1953 -1978 cu puterea electrică totală de 1.100 MW şi o capacitate de 2500 tone de abur pe oră. Cele trei termocentrale au fost construite pentru a fi alimentate cu cărbune inferior, păcură şi gaz metan. Odată cu reducerea activităţilor petrochimice a fost redusă şi producţia de energie şi în final două unităţi au fost închise, rămânând în funcţiune o unitate cu două grupuri de câte 200 MW fiecare, care poate funcţiona pe păcură şi gaz metan. Aceste unităţi energetice sunt în proprietatea statului român.

Uton Oneşti a fost construită între 1968 şi 1972, cu scopul de a produce utilaje tehnologice şi energetice pentru rafinăriile de petrol şi unităţile petrochimice şi energetice din România. Încă de la infiinţare compania a avut vânzări mari la export, atât în ţările occidentale, SUA cât şi în ţările arabe şi Asia.

Platforma industriala Borzeşti-Oneşti este amplasată la intersecţia drumurilor naţionale DN 11 cu DN 12A şi este legată de reţeaua naţională de căi ferate prin magistrala 501. Fiecare unitate industrială are gara industrială proprie, acestea fiind legate cu gările Borzeşti şi Oneşti. Unitatea de rafinare este legată cu terminalul petrolier din portul Constanţa de la Marea Neagră cu o conductă petrolieră de 20 inch, lungă de 400 km, care are capacitatea de transport ţiţei de 12.000 tone pe zi. În apropierea platformei industriale este situat nodul energetic de unde este alimentată partea de est a României şi prin care este conectată termocentrala la sistemul energetic naţional.