Noua emisiune de eurobonduri a României riscă să nu aibă o soartă tocmai roz. Criza financiară din pieţele financiare externe şi perspectiva negativă asupra cotei de risc au redus din strălucirea României.

Evoluţia vechilor emisiuni de eurobonduri româneşti din pieţele secundare indică atractivitatea redusă a economiei noastre şi riscul ca Guvernul să fie forţat să plătească dobânzi mai mari pentru cele 500 de milioane de euro pe care vrea să le împrumute în ianuarie.

Deşi riscurile asociate economiei româneşti sunt mai mici faţă de cele din 2003, când o emisiune de eurobonduri a oferit un cupon de 5,75%, factori recenţi par să elimine şansele ca emisiunea din ianuarie să poată valorifica progresele înregistrate de România în ultimii patru ani. „Costul împrumutului în euro ar putea să fie mai mare decât dacă s-ar fi mers pe lei,“ apreciază Ionuţ Dumitru, şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank România. „Riscul perceput de investitorii străini e mai mare şi, prin urmare, randamentul oferit de Ministerul de Finanţe ar trebui să fie mai mare, astfel încât să acopere această primă de risc.“ Factorii care influenţează percepţia de risc crescut al României sunt nu numai perspectiva negativă asupra ratingului acordată de Standard&Poor’s, dar şi criza financiară externă, care a determinat reducerea lichidităţilor şi cotaţii în scădere pe burse. Scăderea încrederii pe care investitorii au avut-o în România s-a putut observa în evoluţiile din ultima săptămână de pe bursa de la Bucureşti şi de pe piaţa valutară. Retragerea unor sume, estimate la circa un miliard de euro, a provocat scăderea cotaţiilor acţiunilor şi deprecierea monedei naţionale până la 3,7 lei pentru un euro. Cuponul noii emisiuni ar trebui sa fie în jur de 5%, existând şi oferte de 4,75%, potrivit surselor Capital. Câştigătorul va fi anunţat în această săptămână dintr-o listă scurtă de 11 bănci, după ce, iniţial, 25 depuseseră oferte.

79-8729-1.jpgDe la începutul lui noiembrie însă, evoluţia bondurilor româneşti a fost în sens contrar cu cea a titlurilor emise de vecini. „Eurobondurile româneşti au ratat momentul favorabil,“se arată în cel mai recent raport al Raiffeisen Research asupra eurobondurilor est-europene.

În primele două săptămâni din noiembrie, performanţa eurobondurilor româneşti vechi, emise în 2002 şi 2003 faţă de cele germane – considerate etalon – s-a redus cu aproape 0,20%, în condiţiile în care titlurile emise de Cehia şi Slovacia au înregistrat îmbunătăţiri ale performanţelor cu aproape 0,25%. „Indicele EMIG Europe a avut performanţe superioare mediei de pe piaţă datorită faptului că Europa Centrală şi de Est rămâne (pentru moment) un fel de «paradis sigur» în universul pieţelor emergente“, arată acelaşi raport al Raiffeisen.

Evoluţii nefavorabile pentru România

Dacă la sfârşitul lui octombrie o euro-obligaţiune românească cu scadenţa în 2010 şi cupon de 5,75% se vindea cu 103 euro la bursa din München, cotaţia a scăzut la un minim de 102,24 euro la mijlocul lunii, revenindu-şi uşor săptămâna trecută. Eurobondurile cu scadenţa în 2012, al căror cupon este de 8,5%, au scăzul de la 115,42 euro, la începutul lunii, până la un minimum de aproape 114,8 euro, la mijlocul lui noiembrie, în ultimele zile înregistrâdu-se o tendinţă de revenire.

79-8730-43_ionutdumitru_mb.jpg«Costul împrumutului în euro ar putea să fie mai mare decât dacă s-ar fi mers pe lei, din cauza percepţiei crescute asupra riscului.»
Ionuţ Dumitru, şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank

Te-ar putea interesa și: