Chiar daca, deocamdata, nu a generat un business in sine, legea semnaturii electronice, votata la sfarsitul anului trecut, deschide companiilor de soft o oportunitate deloc neglijabila. Deja exista firme care au pus la punct aplicatii de generare a semnaturii electronice. Potentialii clienti sunt companiile care vor furniza servicii de certificare a documentelor electronice.
Din moment ce exista firme de soft care au dezvoltat software pentru astfel de aplicatii, inseamna ca acestea s-au gandit la niste posibili utilizatori. „Avantajul furnizorului de servicii de certificare care va intra primul pe piata va fi imens”, sustine Toma Campeanu, seful Directiei de reglementari in tehnologia informatiilor din cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI).
Documentele „parafate” cu o semnatura electronica (de fapt, doar o succesiune de biti) au valabilitate juridica in instanta. Cu alte cuvinte, emitentul acesteia este identificat fara putinta de tagada. Clientul va primi din partea „furnizorului” de semnatura electronica doua „chei”: una privata, la care are acces doar el, si una publica, la care are acces, in principiu, orice posibil utilizator de Internet. Un document criptat si „stampilat” cu cheia privata nu va putea fi citit de destinatar decat daca acesta are cheia privata. In plus, daca, in timpul transferului, continutul documentului a fost modificat, semnatura va fi alterata, iar deschiderea documentului va deveni imposibila.
Furnizorul semnaturii electronice trebuie acreditat de o autoritate de reglementare, care, pentru moment, este suplinita de MCTI. Acreditarea unei astfel de companii este conditionata, printre altele, si de depunerea unei garantii bancare de 500.000 euro. Aceasta poate fi constituita si sub forma de asigurare. Businessul furnizorului consta in vinderea dreptului de a folosi semnatura electronica impreuna cu un certificat care garanteaza identitatea emitentului si, implicit, valabilitatea juridica a documentului. In Occident, pretul unui astfel de serviciu variaza intre zece USD, pentru variantele mai simple, si cateva mii de dolari, pentru versiunile ultra-sofisticate.
Producatorul bucurestean de soft, Q’Bit Systems, a pus la punct o aplicatie de generare de semnatura electronica, pe care intentioneaza sa o vanda cu circa 10.000 USD. Posibilii cumparatori ai softului sunt companiile din sectorul bancar, al asigurarilor sau din domeniul Internetului. „Aplicatia noastra, QB Digital XTrust, foloseste sistemul de operare Linux si aplicatii Open-Source atat pentru cresterea securitatii si stabilitatii sistemului, cat si pentru scaderea costurilor totale”, spune Romulus Andrei, director general la Q’Bit Systems.
Totusi, aplicatii, care folosesc semnatura electronica, deja exista. De exemplu, compania SoftNet a creat aplicatii de Home Banking pentru trei banci din Romania (Banc Post, Robank si Eximbank), pe platforma IBM Lotus/Domino Notes, care inglobeaza si semnatura electronica. Costul unei asemenea aplicatii, cumparata de banca si data spre utilizare clientilor, este de aproximativ 100 USD.
Piata furnizorilor care intentioneaza sa acorde utilizatorilor dreptul de a autentifica documente electronice se afla in faza incipienta, aproximativ 25 de „pretendenti” aflandu-se in discutii cu MCTI, dupa cum afirma Toma Campeanu, director general in cadrul ministerului. Concret, interesati sa valorifice o asemenea oportunitate s-au aratat Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania si Camera de Comert si Industrie.    

Cele mai importante prevederi din legea semnaturii electronice

· inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul
respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata.
· inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica,
are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au
subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.
· in cazurile in care forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris
in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca
i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic
o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv
securizat de creare a semnaturii.