Acest fapt survine ca urmare a unor deficienţe grave din cadrul sistemului de gestionare şi control al programelor ‘Transport’, ‘Regional’ şi ‘Creşterea competitivităţii economice’. Problemele sunt legate de domeniul achiziţiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum şi de prevenirea şi detectarea fraudei şi a conflictelor de interese. Această acţiune este urmarea unei analize aprofundate şi înseamnă că nu se vor mai face plăţi până la adoptarea unor măsuri pentru remedierea acestor probleme. Creanţele vor fi însă rambursate imediat ce acţiunile necesare sunt întreprinse de autorităţile române, se menţionează în documentul citat.

De asemenea, pentru a proteja bugetul UE, au fost propuse corecţii financiare pentru aceste trei programe şi pentru programul ‘Mediu’. Acestea ar acoperi între 10 şi 25% din plăţi. Dar aceşti bani nu ar trebui pierduţi, apreciază executivul comunitar, iar dacă România acceptă corecţiile, sumele în cauză ar putea fi utilizate pentru alte proiecte – corect implementate – din cadrul aceluiaşi program.

Măsurile adoptate joi fac parte dintr-o procedură reglementată de protejare a intereselor financiare ale UE şi a modalităţilor de utilizare a banilor contribuabililor şi Comisia aplică aceleaşi norme şi standarde pentru toate statele membre.

În urma celor trei scrisori de joi, câte una pentru fiecare program vizat, România are la dispoziţie două luni pentru a reacţiona şi apoi pentru a demonstra că a luat toate măsurile necesare pentru a remedia deficienţele identificate şi că sistemele de gestionare şi control funcţionează în mod adecvat. Acest rezultat va trebui confirmat printr-un raport din partea Autorităţii Naţionale de Audit. Doar în acest caz Comisia va fi în măsură să reia plăţile.

‘Comisia solicită autorităţilor române să ia de urgenţă măsuri în acest sens, deoarece fondurile UE reprezintă principala sursă de investiţii în România şi, prin urmare, un factor esenţial de creştere. Ţara are nevoie de aceste fonduri, iar Comisia doreşte să reia plăţile cât mai curând posibil. Autorităţilor române le revine acum sarcina de a demonstra că sistemele de gestionare şi control funcţionează. În prezent, ceea ce contează sunt acţiunile urgente’, se menţionează textual în comunicat.

Timp de aproape trei ani, Comisia a fost angajată într-un dialog continuu cu autorităţile române cu privire la creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor UE, se adaugă în textul dat publicităţii joi. Au fost identificate probleme şi au fost solicitate soluţii cu scopul de a evita pierderea banilor din partea UE. În decembrie 2010, în urma unei iniţiative a preşedintelui José Manuel Barroso, României i s-a solicitat să elaboreze şi să pună în aplicare un plan de acţiune conţinând măsuri corective concrete pentru abordarea deficienţelor identificate. În plus, s-a recurs la expertiză externă din partea instituţiilor financiare internaţionale pentru a oferi asistenţă României în pregătirea şi implementarea proiectelor.

Au fost efectuate misiuni de audit de către CE şi autoritatea română de audit în 2010 şi 2011, menţionează comunicatul. În urma acestor misiuni, Comisia a identificat deficienţe grave cu privire la sistemul de gestionare şi control pentru fondurile structurale din România şi a întrerupt plăţile efectuate prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) şi al Fondului de coeziune, la mijlocul anului 2011. În decembrie 2011, Comisia a reluat plăţile, în urma angajamentului ferm al României de a îmbunătăţi sistemul de gestionare şi control pentru achiziţiile publice. Autorităţilor române li s-a solicitat ca, până la mijlocul anului 2012, să demonstreze că sistemul funcţionează în mod eficient. Cu toate acestea, rezultatele misiunilor de audit efectuate în iunie-iulie 2012 atât de auditori naţionali, cât şi de auditori ai Comisiei arată că persistă deficienţe grave. În aceste condiţii, Comisia nu poate efectua plăţi, afirmă executivul comunitar.

‘Scrisorile de presuspendare trimise astăzi (joi – n.r.) reiterează acţiunile care trebuie întreprinse la nivel naţional şi indică măsurile practice necesare pentru realizarea unui sistem de gestionare şi control eficient. Aceste măsuri nu constituie o surpriză, deoarece a existat un dialog constant între autorităţile române şi Comisie cu privire la măsurile necesare. Ar trebui să se tragă învăţăminte din experienţa perioadei actuale. Este vital ca viitorul sistem de gestionare şi control din România să abordeze deficienţele actuale şi să producă rezultate cu privire la proiecte care respectă reglementările juridice şi sunt viabile din punct de vedere economic, răspunzând provocărilor cu care se confruntă România’, se mai specifică în text.

Propunerile CE pentru perioada 2014-2020 se bazează pe premisa că instrumentele de investiţii ale UE răspund necesităţilor în materie de investiţii de pe teren şi că sunt disponibile resurse suficiente pentru a pune în aplicare reformele şi transformările structurale necesare pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale Strategiei Europa 2020, îşi încheie Comisia comunicatul privind intrarea în presuspendare a trei programe operaţionale sectoriale din România.

În urma neregulilor constatate în derularea Programului Operațional Sectorial- Dezvoltarea Resurselor Umane(POS-DRU), Comisia Europeană a hotărât returnarea a 175 de milioane de euro, adică, a peste 50 la sută întreaga din sumă accesată în perioada 2007-2012.

Premierul Victor Ponta a declarat  că a discutat, miercuri, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru Politica Regională și că rezultatele care vor fi anunţate de Comisia Europeană în urma verificării modului de derulare a mai multor programe cu finanţare comunitară, nu sunt deloc pozitive. "Vom primi rezultatele oficiale ale auditurilor, rezultate, care nu sunt îmbucurătoare, pentru ce s-a derulat între 2009-2011, iar soluţia, alături de măsurile care s-au luat deja pentru îmbunătăţirea sistemului de accesare, va fi din partea României de acceptare a unor corecţii financiare pe care, odată ce le considerăm din partea română ca fiind acceptabile, putem să ajungem la deblocarea efectivă a programelor", a spus Ponta. Pentru programul POSDRU, de exemplu, corecţia financiară va reprezenta o sumă totală de 175 milioane euro, care va fi suportată din buget. De notat că, potrivit datelor centralizate de Ministerul Afacerilor Europene, suma totală accesată până în prezent  în cadrul POS DRU este de 268,84 de milioane de euro. Rezultă, ca peste 50 la sută din acești bani vor trebui returnați. Ponta a precizat, însă, că sumele reprezentând corecţii financiare nu vor fi pierdute, ci pot fi realocate pentru alte programe.

Alte două programe vor fi presuspendate

Potrivit Mediafax, Comisia Europeană va notifica Guvernul, joi, privind intrarea în procedura de presuspendare a programelor operaţionale pentru Tranporturi şi Competitivitate Economică. Notificarea va veni sub forma unor scrisori adresate de comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, în care se va face referire la toate cele patru programe operaţionale- transporturi, competivitatea, regional şi mediu pentru care Comisia Europeană a întrerupt plăţile la 1 iulie, în vederea efectuării auditurilor. Potrivit surselor menţionate, două programe, Transporturi şi Competitivitate Economică, vor intra în procedura de presuspendare, ceea ce înseamnă că blocarea plăţilor va continua pentru încă două luni, putând fi reluate numai după ce partea română va remedia deficienţele constatate de Comisia Europeană, în urma auditurilor efectuate de Autoritatea Română de Audit şi misiunile de experţi de la Bruxelles. Totodată, procedura de presuspendare ar putea fi decisă şi pentru încă unul dintre celelalte două programe – regional sau mediu, numai pentru unul dintre cele două existând certitudinea că vor fi reluate plăţile.

Programul pentru Transporturi beneficiază pentru exerciţiul financiar 2007-2013 de o alocare de 5,7 miliarde de euro fonduri europene, dintre care au fost rambursaţi efectiv de către Comisia Europeană numai 295 milioane euro (rată de absorbţie reală 6,46%). Programul pentru Competitivitate are alocate 2,55 miliarde de euro, fiind reuşită absorbţia reală a numai 173 milioane euro (6,77%). Rămâne de văzut dacă si pentru aceste programe Comisia Europeană va stabili unele corecții financiare și cît de mari vor fi acestea.