Astfel numărul persoanelor fără paşaport german, care trăiesc în Republica Federală, a crescut în 2013 la 7,6 milioane. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat de la debutul statisticii, în anul 1967. Şi procentajul privind creşterea numărului străinilor – 5,8 % faţă de anul precedent – a fost cel mai ridicat din 1992 încoace.

    Die Zeit mai informează că un sfert dintre noii imigranţi provin din state ale Uninii Europene – cei mai mulţi din Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria. Potrivit Oficiului federal de Statistică, numărul străinilor din ţările marcate de criza euro, sosiţi în Germania în cursul anului trecut, a fost, în schimb, mai scăzut. În ce priveşte străinii veniţi din afara spaţiului UE, cei mai mulţi au fost sirieni şi ruşi.

    O altă concluzie a recentului raport e că numărul cetăţenilor turci nou sosiţi în Germania a scăzut – aşa cum s-a întâmplat dealtfel şi în 2012 – cu 1,6 procente.

    Die Zeit mai notează că cei mai mulţi imigranţi s-au stabilit, în 2013, ca şi cu un an înainte, în Bavaria, landul fiind urmat în acest clasament de Renania de Nord/ Vestfalia şi Baden-Württemberg. Cea mai slabă creştere a numărului de străini, de 2,3 procente, s-a înregistrat la Berlin.

    Mai multe ziare germane, între care şi cel economic Handelsblatt, reiau, în ediţiile lor online, ştirea publicată ieri de cotidianul münchenez Süddeutsche Zeitung, potrivit careia a crescut numărul românilor şi bulgarilor beneficiari de ajutorul social Hartz IV. Potrivit datelor furnizate de Agenţii federală pentru Muncă, în noiembrie 2013, 44.000 de români şi bulgari primeau acest ajutor social în Germania, ceea ce reprezintă o creştere de 51 la sută faţă de 2012.

    În contextul campaniei lansate de creştin-socialii bavarezi (CSU) la începutul anului, care a sporit temerile germanilor faţă de o masivă aşa-numită "imigraţie a sărăciei" din România şi Bulgaria, o reprezentantă a Agenţiei federale pentru Muncă, citată de ziarul amintit, a avertizat "să nu fie supraevaluată această evoluţie". Şi Herbert Brückner, de la Institutul de studii privind piaţa muncii şi pregătirea profesională, a avertizat faţă de o "dramatizare a situaţiei". În plus, acesta a precizat că "în pofida creşterii numărului beneficiarilor de ajutor Hartz IV din România şi Bulgaria, statul social german profită totuşi de pe urma celorlalţi angajaţi din aceste ţări", care plătesc taxe şi impozite.