sifonat din aceasta intalnire. Unii l-au numit revelatia anului 2004. Insa ce inseamna revelatie? Daca ar fi sa folosim acest cuvant la fiecare aparitie in contextul artistic, ar insemna sa il scriem de zeci de ori. Nu este insa mai putin adevarat ca Pavel Stratan a reusit sa faca valva imediat ce a ajuns si la urechile publicului romanesc, inca o data muzica moldoveneasca dovedindu-se pe gustul nostru. Exemplele O-Zone si Zdob si Zdub sunt mult prea rulate pentru a le mai mentiona si aici, dar le stim cu totii.Primul album semnat Pavel Stratan, „Amintiri din copilarie”, a fost bine primit de public, aducandu-i in cele din urma si un contract cu casa de discuri Media Services. Lansarea a avut loc mai intai la Chisinau, acum doi ani, iar faptul ca a avut cronici pozitive l-a determinat sa incerce sa-l „aduca” si aici. De altfel, concertul de pe 7 noiembrie, intr-o locatie de marimea Salii Palatului, nu face decat sa raspunda la cererea existenta.Linia melodica curata, uniforma, fara inflexiuni, tinde sa devina un loc comun pentru artistii moldoveni, fiind si dublata de versuri. Accentul moldovenesc este deosebit de puternic, poate chiar putin deranjant. Cu o constitutie generoasa de la natura, dar si intretinuta intens de sala (alta decat a Palatului), Pavel creeaza impresia unui om cu un talent nativ, dar nu neaparat scolit. Artistul a absolvit insa Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice.