Două decenii de teroare în numele Islamului
Helena Tecedeiro a scris o opinie pentru Diario de Noticias cu privire la teroarea pe care Al-Qaeda a răspândit-o în lume. Aceasta face referire la tragicul eveniment din 2001 care a avut loc în New York, Statele Unite, totul în numele islamului.
„Această bătălie nu este nici măcar între Al-Qaeda și SUA. Aceasta este o bătălie împotriva cruciaților globali”, a dat asigurări Osama bin Laden într-un interviu pentru Al-Jazeera în octombrie 2001. Cu câteva săptămâni mai devreme, pe 11 septembrie, lumea privea uluită cum rețeaua sa teroristă, Al-Qaeda, folosea 19 piraţi aerieni pentru a deturna patru avioane și pentru a ataca America în inima sa.
Turnurile Gemene de la New York se prăbuşeau ca un castel din cărți de joc într-un gigantic nor de fum, Pentagonul era pe jumătate distrus, iar Casa Albă a scăpat de atentatul terorist doar pentru că cel de-al patrulea avion s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania înainte de a-şi atinge ţinta. Rezultatul a fost de aproape trei mii de morți. Dar dacă ținta Al-Qaeda („Baza” limba în arabă) erau „cruciații”, adevărul este că cele mai grave atentate teroriste din toate timpurile au ucis și musulmani – 32 în total, majoritatea, 28, la New York, arată Diario de Noticias.
Comise în numele islamului de organizații teroriste care recurg la planuri sofisticate sau la lupi singuratici înarmați cu un simplu cuțit și care sunt recrutați la distanță, adesea prin intermediul rețelelor sociale, au existat multe atentate teroriste de inspirație islamică care au marcat ultimele două decenii, de la 11 septembrie încoace.
Unele foarte letale, referitor la care nu existau nici măcar imagini, altele care s-au soldat cu mai puține victime, dar care ne-au marcat amintirile colective, deoarece au reprezentat un atac asupra unora dintre simbolurile societății occidentale. Acesta a fost cazul atentatului de la „Charlie Hebdo” din ianuarie 2015, care a determinat lumea să strige „Je Suis Charlie” în semn de solidaritate cu caricaturiştii și cu alți lucrători ai revistei satirice franceze.
După atentatele de la Madrid și de la Londra din prima jumătate a primului deceniu al secolului XXI, anul 2015 a adus din nou teroarea de inspirație islamică într-o capitală din inima Europei Occidentale – Parisul fiind ținta unor atentate coordonate împotriva mai multor obiective, de la terasele cafenelelor la Stade de France, fără a uita sala de spectacole Bataclan – 130 de morți în total.
Atentate în numele islamului
Dar, de la asedierea unei școli din oraşul Beslan, Rusia, de către teroriști ceceni, și până la atacul Al-Shabab – una dintre numeroasele organizații teroriste născute dintr-un fel de franciză a Al-Qaeda – împotriva Universității Garissa din Kenya, trecând prin exploziile de pe insula indoneziană Bali, teroarea în numele islamului, uneori însoțită de strigăte de „Allahu Akbar”, a lovit cam peste tot în lume în acești 20 de ani, adesea printre victime numărându-se musulmani.
Atentate care se înregistrează inclusiv – și mai ales – în lumea islamică însăși. Irakul, Siria și Afganistanul numără cu miile victimele exploziilor care au marcat anii de război în cele trei țări. Dar nici Tunisia sau Turcia nu au scăpat de furia teroriștilor. Cea dintâi a văzut, de exemplu, teroriștii atacând Muzeul Bardo, turiștii occidentali fiind ținta preferată. Cea de-a doua, deja obișnuită cu atentatele, plânge morții de după atacul asupra unei discoteci de la Istanbul din noaptea de Anul Nou 2017 – un atentat clar asupra modului de viață occidental.
Și încă proaspăt în amintire este recentul atentat al celulei afgane a Statului Islamic împotriva aeroportului de la Kabul, care s-a soldat cu aproximativ 200 de morți, inclusiv 13 militari americani care participau la operațiunile de evacuare a populației care încerca să fugă de noul regim taliban.
Portughezii nu au scăpat nici ei nevătămaţi din acest val de terorism islamic, în ciuda absenței atentatelor pe teritoriul național. Celor cinci morți de la Turnurile Gemene li se alătură încă 10 victime de naționalitate portugheză în atentatele care au marcat ultimii 20 de ani: de la soldatul aflat în slujba ONU în Timor, care era în vacanță în Bali, până la emigrantul din Alentejo, taximetrist la Paris, ucis în apropiere de Stade de France.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





