Prin prevederile art. 192 din vechiul Cod penal era prevăzută infracţiunea de violare de domiciliu, care presupunea, în varianta tip, o acţiune de pătrundere fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte. Tot în varianta tip, infracţiunea de violare de domiciliu mai presupunea o inacţiune, constând în refuzul de a părăsi aceste spaţii la cererea persoanei menţionate anterior. Pedeapsa pentru aceste fapte era închisoarea de la 6 luni la 4 ani. Varianta agravată era incidentă în cazul în care fapta era săvârşită de o persoană înarmată, de două sau mai multe persoane împreună, în timpul nopţii sau prin folosirea de calităţi mincinoase. În această variantă, pedeapsa era închisoarea de la 3 la 10 ani. În vechea reglementare, în ceea ce priveşte varianta tip a infracţiunii, acţiunea penală se punea în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împăcarea părţilor înlătura răspunderea penală.

Până la intrarea în vigoare a noului Cod penal, era discutabil dacă prin dispoziţiile art. 192 era ocrotit şi sediul în care o persoană juridică îşi desfăşura activitatea, prevederile respective părând a se referi cu precădere la spaţiile (locuinţe, încăperi, dependinţe ori locuri împrejmuite) folosite de persoane fizice.

De altfel, chiar infracţiunea prevăzută de art. 192 din vechiul Cod Penal era intitulată „violarea de domiciliu“, noţiune diferită substanţial de cea de „sediu“. În noul Cod penal, la Titlul I („Infracţiuni contra persoanei“), la Capitolul IX („Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private“), sunt reglementate două infracţiuni distincte: violarea de domiciliu (art. 224) şi violarea sediului profesional (art. 225).

În noul Cod penal, prin dispoziţiile art. 225, este protejată viaţa privată a oricărei persoane juridice sau fizice, prin prisma inviolabilităţii spaţiului unde acestea îşi desfăşoară activitatea profesională. Astfel, în actuala reglementare, s-a făcut o delimitare clară între noţiunea de domiciliu, specifică persoanelor fizice şi noţiunea de sediu profesional, care presupune spaţiul în care o persoană juridică sau o persoană fizică îşi desfăşoară activitatea profesională.

Normele actuale de incriminare

Violarea de domiciliu, incriminată de art. 224 din Cod penal, se comite prin pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte ori prin refuzul de a le părăsi la cererea acesteia. Aceste fapte sunt pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. O formă agravată a infracţiunii este incidentă în situaţia în care fapta menţionată anterior este săvârşită de o persoană înarmată, în timpul nopţii ori prin folosire de calităţi mincinoase, caz în care pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. În cazul violării de domiciliu, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă care trebuie formulată de persoana vătămată în termen de 3 luni din ziua în care a aflat despre săvârşirea faptei.

În literatura de specialitate s-a arătat faptul că „locuinţa“ reprezintă locul destinat uzului domestic al unei persoane fizice, locul unde aceasta îşi desfăşoară viaţa sa privată. De asemenea, „încăperea“ constituie o parte dintr-o construcţie destinată a folosi drept locuinţă şi care este folosită astfel, iar „dependinţa“ este un spaţiu dependent faţă de o locuinţă, accesoriu acesteia. În fine, prin „loc împrejmuit“ se înţelege un spaţiu separat printr-o împrejmuire (de exemplu, gard) şi care serveşte unui anumit scop.

Violarea sediului profesional, incriminată de art. 225 din Codul penal, se comite prin pătrunderea fără drept, în orice mod, în oricare din sediile unde o persoană juridică sau fizică îşi desfăşoară activitatea profesională ori prin refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptăţite. Faptele sunt pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Şi în cazul infracţiunii de violare a sediului profesional, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

 

Alexandru MOLDOVEANU,
avocat de drept penal în cadrul Ţuca Zbârcea şi Asociaţii

Te-ar putea interesa și: