Dobanzile bancare la depozite au nevoie de vitamine

Nivelul de trai al populatiei care, potrivit mai multor sondaje de opinie, nu da mari sperante in dinamizarea sectorului economisirii, dar si ratele scazute ale dobanzilor pasive nu stimuleaza prea mult economisirea. Tocmai de aceea, in luna aprilie a acestui an, guvernatorul Bancii Centrale, Mugur Isarescu, a spus stop scaderii dobanzilor la pasive, mai exact la depozitele populatiei. Luna iunie a venit cu anumite bonusuri la aceste dobanzi. Fie pentru ca a existat o scadere prea abrupta a doba

Nivelul de trai al populatiei care, potrivit mai multor sondaje de opinie, nu da mari sperante in dinamizarea sectorului economisirii, dar si ratele scazute ale dobanzilor pasive nu stimuleaza prea mult economisirea. Tocmai de aceea, in luna aprilie a acestui an, guvernatorul Bancii Centrale, Mugur Isarescu, a spus stop scaderii dobanzilor la pasive, mai exact la depozitele populatiei.
Luna iunie a venit cu anumite bonusuri la aceste dobanzi. Fie pentru ca a existat o scadere prea abrupta a dobanzilor pasive, fie pentru ca bancile se confrunta cu o cerere masiva de credite, iar lipsa unor pasive echivalente ar crea dezechilibre, la anumite banci s-a observat o usoara crestere a dobanzilor. Bineinteles, este vorba de o crestere periodica de bonusuri de dobanda acordate fie cu ocazia unor aniversari, fie menite sa premieze fidelitatea clientilor.
In cazul premiului de dobanda oferit de BRD, cele 0,5 procente se adauga la dobanda de baza pentru depozite constituite in anumite sume. Alte doua banci, Volksbank si Eurom Bank, au creat depozite speciale cu dobanda speciala, dar pe durata limitata, 20% la Volksbank pentru depozitul pe trei luni, iar la Eurom Bank 15,5%, 16% si 16,5% pentru depozitul „Ciresar”, constituit pentru trei, patru si sase luni. O alta modalitate de majorare a profiturilor la economii o reprezinta certificatele de depozit cu discont. O explicatie a acestor cresteri de dobanda ar putea fi regasita chiar in nivelul marjei dintre depozite si credite. Dobanda medie la pasive (depozite) se situeaza la circa 14% pe an, iar cea la active (credite) la 22% – 24% pe an. Practic, ecartul dintre cele doua se situeaza intre 8 si 10%, adica un profit brut al bancii de 55-65%. Din acest profit brut sunt scazute cheltuielile fixe, cele administrative, provizioanele constituite plus cheltuielile cu rezerva minima obligatorie. Randamentul net al bancilor ajunge sa fie intre 18 si 20%, ceea ce inseamna putin peste inflatie. Pentru primele patru luni ale anului, profitul in bilantul contabil al bancilor a inregistrat o crestere de 40-50%, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2002, dar in timp se dilueaza. Pentru a obtine profit sigur, bancile trebuie sa schimbe ceva. De obicei, se umbla la dobanzi, bineinteles intai la cele pasive.
In cazul plasamentelor in valuta, situatia se schimba. Pasivele sunt remunerate in medie cu 1,5%, in timp ce activele cu 8,5%. Or, la o marja de 7%, randamentul este de 333,3%, situatie net superioara plasamentelor in lei.
Totusi si acest aspect comporta o discutie. In cazul in care cursul de schimb nu va atinge o depreciere egala cu inflatia, cele sapte puncte de profit din marja vor fi anulate. Daca exista sume atrase echivalente cu volumul creditelor, castigul este cert.
Pe de alta parte, datorita diferentelor de curs rezultate in urma schimburilor internationale, este posibil sa apara presiuni pe leu, conditii in care ar fi normal ca dobanzile sa creasca usor in a doua parte a anului. Totusi, lumea bancara este neincrezatoare, si fiind vorba de un an preelectoral, nimeni nu crede in fluctuatii mai mari de doua – trei procente, in sus sau in jos.

Patru modalitati de crestere a veniturilor din economii bancare

· Bonusuri la dobanda – Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe SociA