El afirmă că s-a constatat că, din cei 24.000 MW, puterea instalată a României care apare în datele oficiale, 8.000 MW lipsesc, lucru rezultat în urma unei analize.

“Programul de iarnă se face pe baza cantităţilor de energie electrică pe care şi le bugetează fiecare companie, adică are resursele financiare pentru producţiile respective. Sarcina noastră este acoperirea curbei de consum, cea dată de DEN şi cea dată de Statistică. Am mers pe prognoza DEN şi s-a dovedit foarte bună, chiar exactă. Din cei 24.000 WM, 8.000 lipsesc. Aceasta este realitatea, generată de condiţii juridice, de finanţare, de condiţii de mediu, tehnice. Ei nu mai sunt, asta este realitatea de la care trebuie să plecăm în abordarea anului viitor. Aceşti 8.000 de MW trebuie să dispară ca licenţiere, pentru a veni cu investiţii în plus, este obligatoriu şi vom începe după aprilie”, a declarat Vişan, citat de Economica.net.

El a explicat că România a importat din ce în ce mai multă energie în primele două luni de iarnă, ca urmare a preţului mare de pe piaţa internă, iar, dacă nu se regândeşte structura producţiei, vor fi la nesfârşit aceleaşi probleme.

“În ultimii ani au început situaţii de neacoperire a consumului. În noiembrie exportul a fost 40-50 MW, în decembrie, import  de 198 MW, în ianuarie import 400 de MW. Cauzele sunt strict comerciale, energia s-a mutat de la preţul mai mic spre preţul mai mare, trebuie să ne uităm în interior pentru a vedea ce s-a întâmplat.  Cauza principală este acest dezechilibru între cerere şi ofertă. Cererea a fost mult mai mare în fiecare moment, şi creşterea preţului certificatelor de CO2, o influenţă majoră, ea nu a fost nici măcar anticipată că se va putea întâmpla, de la 7 euro am plecat, la 25 de euro, cu o medie de 23 de euro în ultimele luni”, a spus Vişan.

El a explicat că mare parte a importurilor au venit din Cehia, şi a spus că marea problemă a sectorului energetic naţional este structura de producţie de tip monocombustibil, în condiţiile în care Cehia are o structură de tip mix.

De asemenea, Ministerul Energiei are în plan reorganizarea producţiei de energie prin înfiinţarea unei noi companii în care să fie incluse atât centralele pe cărbune, cât şi cele hidro.

 

În plus, Ministerul Energiei a solicitat prorogarea cu un an a termenului de aplicare a contribuţiei de 2% din cifra de afaceri pentru companiile din energie, prevăzută în Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, a declarat, marţi, Doru Vişan, secretar de stat în minister.

„Am cerut prorogare pe un an, apoi vom mai analiza”, a spus Vişan.

Miercuri, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că, în urma discuţiilor pe care le-a avut cu prim-ministrul Viorica Dăncilă despre taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie, a reieşit că aceasta este excesivă şi este posibil să se renunţe la ea.

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus, miercuri seară, că o eventuală modificare a OUG 114 va fi luată după o discuţie în Coaliţia de guvernare şi la nivelul Executivului.

Te-ar putea interesa și: