„Dacă cineva crede că e foarte important să-mi pun căciula de iarnă şi să o iau prin nămeţi, ca să existe o mulţumire generalizată, pot să fac şi aşa ceva. Dar adevăratele lucruri pe care trebuie să le facă un ministru nu sunt să se dea pe la televizor, să se dea preocupat, ci să rezolve problemele de fond – legate de finanţare, organizare, pe care nu le pot face ceilalţi.“ Ce-a mai rezolvat dl Berceanu: a aflat că deszăpezirea din această iarnă ne costă 80 de milioane de euro, adică de patru ori mai mult decât într-o iarnă mai blândă.

ZOOM

Nişte ţărani

„Nu am discutat cu Ministerul Agriculturii despre impozitarea terenurilor agricole, dar sunt susţinătorul ideii de penalizare a celor care au terenuri agricole, dar nu le folosesc.“ Este declaraţia ministrului finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, făcută cu ocazia unei vizite la Bursa de Valori Bucureşti. În colimatorul maestrului taxelor şi impozitelor se află, aşadar, 400.000 până la 500.000 de proprietari de terenuri agricole, care deţin 1,5-2 milioane de hectare (reprezentând aproximativ o cincime din suprafaţa agricolă) ce rămân, an de an, nelucrate. Fărâmiţarea proprietăţii şi modul în care sunt exploatate terenurile cultivabile reprezintă, într-adevăr, una dintre problemele-cheie ale agriculturii româneşti. Propunerea fiscalistă a dlui Vlădescu nu este însă nici pe departe soluţia. Că o astfel de soluţie vine din partea ministrului de finanţe este oarecum normal: ăsta e jobul lui, la urma urmei. Că problema nu face însă obiectul unui mix de politici veritabile şi ţintind obiective economice şi sociale, iar nu scopuri fiscale, este o anomalie tipică pentru pseudopoliticile guvernului în funcţie: ţării, cât mai mult buget, contribuabililor, cât mai multe biruri. Dacă problema terenurilor necultivate ar fi ajuns abia în ultimul rând, şi nu în primul rând la Finanţe, iar soluţia fiscală ar fi fost un mijloc, nu un scop, Guvernul şi-ar fi centrat politica în materie pe stimulente, nu pe sancţiuni. Altă bazaconie este aceea că sancţiunea s-ar aplica pentru orice teren care rămâne pârloagă fie şi un an, ca şi cum odihnirea solului n-ar face parte din tehnologia curentă. În fine, o chestiune de morală minimă: dacă dl Vlădescu n-ar fi discutat niciodată cu cei de la Agricultură pe tema asta, probabil că secretarul de stat de acolo, Adrian Rădulescu, n-ar da presei diverse variante de calcul pentru penalizare. Că, să vezi coincidenţă, şi dânsul tot durerea asta o are: ce bir să pună pe pârloagă.

Copiii, expuşi pe world wide web

Fiecare al doilea copil din România postează fotografii şi date personale pe internet, iar ponderea celor care se expun pericolului contactării şi racolării de către adulţi rău-in­ten­ţionaţi poate creşte, în condiţiile în care 90% dintre minori dispun acasă de conexiune web. Acest pericol este deja bine conturat pentru bună parte dintre adolescenţi, 18% din ei afirmând că transmit informaţii personale, iar 14% poartă discuţii cu persoane necunoscute. La nivelul UE, 20% din adolescenţi au fost victime ale hărţuirii şi ameninţărilor pe internet sau au primit comentarii cu conotaţii sexuale, iar 9% au acceptat să întâlnească persoane necunoscute, contactate pe internet.

MAILBOX

Scamatorii aritmetice

Reacţii ale cititorilor la articolul „Legea pensiilor, o glumă sinistră pe seama ro­mâ­nilor“, publicat în Capital nr. 5 din 8 fe­bruarie 2010.

– Paradoxuri legislative. Legea pensiilor din 2000 şi viitoarea lege generează acelaşi paradox, legat de anii de muncă. La o vechime de minimum 30 de ani la bărbaţi, dacă X a început activitatea la 16 ani, nu se poate pensiona anticipat la 46 de ani, cu toate că are anii de muncă. În cazul în care X  intră în şomaj şi ter­mină perioada de indemnizaţie, ce face până la 65 de ani fără venit?! Militarii pot ieşi la pensie, după proiectul noii legi, la 45 de ani, iar minerii după 20 de ani în subteran (la ei,  speranţa de viaţă după ieşirea la pensie este de cel mult 15 ani). Ce va face însă X timp de alţi 14 ani, că doar la 60 de ani are dreptul la o pensie anticipată? (Trimis de brucanianul)

– Uite punctul, nu e punctul. Nici până la proiectul tragicomic statul nu şi-a respectat propriile legi, cum n-o va face nici după. Conform legii actuale, punctul de pensie ar trebui să fie 826,20 lei (45% din salariul mediu), şi nu 732,80 lei, cât aplică Boc, care se preface că nu ştie să citească. Adică ne fură cu  vreo 13 % în fiecare lună. Să trăiţi bine?! Nu merităm! (Trimis de Gabor)

– Soluţia pensiilor „nesimţite“: impozitarea. Problema discrepanţei dintre pensiile normale şi cele speciale nu se doreşte nici acum rezolvată. Nu recalcularea pensiei este problema, principiul retroactivităţii nu poate fi încălcat, avalanşa de procese ar duce la îngenuncherea statului. Trebuie înţeles faptul că statul român plăteşte pensiile (din banii cetă­ţenilor), şi nu un guvern efemer. În toamnă, greva magistraţilor a făcut ca Guvernul să ce­deze pe toată linia şi s-a retras ca un câine cu coada între picioare. Am 33 de ani, teoretic o să ies la pensie la vârsta de 70 de ani. Mai apuc această vârstă, ţinând cont de calitatea vieţii şi a sistemului sanitar din România? Sunt convins că nu. Da­că nu eşti judecător, procuror, miliţian, securist sau parlamentar, nu ai şanse la o pensie de­centă. Guvernul actual, dacă ar dori, ar putea impozita pensiile „nesimţite“ dincolo de un anumit plafon. Şi n-ar mai fi nevoie de nicio recalculare. Geică, de exemplu, ar lua tot pensie de 200 de milioane, dar ar plăti impozit la stat de 180 milioane, iar pensia sa netă va rămâne de
20 milioane. Dar sunt sigur că, după tot scan­dalul care va urma în legătură cu Legea pensiilor, nu se va rezolva nimic concret. Beneficiarii de pensii „nesimţite“ sunt bine înfipţi în piramida puterii, iar caracatiţa este mai mult prostimea amatoare de Click sau Cancan. (Trimis de lexx)

OFSAID

ABURELI Coplata serviciilor medicale este asumată de Guvernul României în faţa partenerilor financiari internaţionali. Primul scop: controlul eficienţei cheltuirii banului public. Al doilea: limitarea adresărilor către spitale fără a apela la medicii de familie.
Cseke Attila, ministrul sănătăţii, justificând faptul că pacienţii vor trebui în curând să suporte o parte din costurile asistenţei medicale. Primul comentariu: Guvernul ar face bine să-şi asume această măsură mai întâi în faţa populaţiei. Al doilea: pacienţii nu se internează în spital de capul lor şi în niciun caz fără trimitere de la medicul de familie.

SEMANTICĂ De multe ori nu înţeleg nici eu ce vorbesc, darămite televiziunile.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o întâlnire cu oameni de afaceri din Argeş, argumentează decizia de a nu mai „ieşi pe sticlă“ decât foarte rar: la talk-show-uri se debitează prea multe enormităţi. „Foarte rar“ a fost până acum; probabil că urmează „deloc“. Oricum, absenţa din dezbaterea publică nu va descuraja producţia de enormităţi.

AGLOMERAȚIE Şi Nabucco, şi South Stream, şi White Stream, şi Blue Stream, toate trec pe-aici.
Când şi unde a văzut ministrul Adriean Videanu toate gazoductele astea traversând teritoriul României este foarte greu de spus. De când este România partener în proiectul South Stream, aşijderea. Anglo-saxonii numesc genul ăsta de declaraţii „wishful thinking“. Românii, mai cinici, zic altfel: „vorbirăm şi noi ca să ne aflăm în treabă“.