Cumparam des, cate putin si aceleasi sortimente

In numarul trecut al revistei Capital, in aceeasi pagina, v-am prezentat cateva aspecte legate de modificarile aparute in ultimii patru ani, in structura retelei de distributie a bunurilor de larg consum. Concluzia care s-a impus, in urma analizei realizate impreuna cu Institutul de Cercetare de Piata GfK Romania, era ca interesul cumparatorilor fata de magazinele de tip occidental este in crestere, chiar daca, din diverse motive, modernizarea punctelor de vanzare se face mai lent la noi, compar

In numarul trecut al revistei Capital, in aceeasi pagina, v-am prezentat cateva aspecte legate de modificarile aparute in ultimii patru ani, in structura retelei de distributie a bunurilor de larg consum. Concluzia care s-a impus, in urma analizei realizate impreuna cu Institutul de Cercetare de Piata GfK Romania, era ca interesul cumparatorilor fata de magazinele de tip occidental este in crestere, chiar daca, din diverse motive, modernizarea punctelor de vanzare se face mai lent la noi, comparativ cu celelalte tari est si central-europene.
Va propunem, de aceasta data, o radiografie de ultima ora a obiceiurilor de achizitie, asa cum reiese dintr-un studiu recent al companiei Daedalus Consulting. Cercetarea a fost facuta in randul a 3.431 persoane cu varsta intre 18 si 65 ani, esantion reprezentativ pentru populatia rezidenta in orase cu peste 50.000 de locuitori.
Din studiul mentionat reies diferente considerabile ce apar din perspectiva venitului personal si a gradului de instructie. Astfel, in ultima luna, unu din zece oraseni nu a achizitionat alte alimente in afara de paine sau diverse produse de acest gen care, in mod normal, se cumpara zilnic. Cea mai mare pondere a „non-cumparatorilor” se regaseste in categoria celor fara venit (11,3%) si cu venit personal net lunar sub 2,4 milioane lei (13,4%). In ceea ce priveste cosmeticele, produsele de igiena personala si pentru intretinerea locuintei, 11,2% din persoanele intervievate nu au facut, in ultimele 30 de zile, astfel de cumparaturi. Si in acest caz, persoanele fara nici un venit sau cu venit mic si cele cu educatie scazuta (zece clase sau mai putin) detin ponderea.

Falsa economie de timp si bani

Interesant este ca exact persoanele mai sarace sunt cele care cheltuiesc mai multi bani pe unitatea de produs, din cauza preferintei pentru ambalajele de dimensiuni reduse. Astfel, in ultima luna, 75,8% din populatia urbana a cumparat produse alimentare in cantitati mici, atat cat sa-si asigure nevoile curente. Acelasi comportament „economic” se manifesta si in privinta produselor nealimentare (76,1%).
Dupa cum constata Daniel Enescu, directorul companiei Daedalus Consulting, acest mod de achizitie a bunurilor de uz curent (fast moving consumer goods – FMCG) este puternic marcat atat de saracie, cat si de specificul cultural.
„Cea mai mare parte a romanilor cumpara in continuare doar atat cat sa-si acopere strictul necesar de pe o zi pe alta. Acest lucru presupune, in ultima instanta, cheltuieli mai ridicate si o risipa de timp substantial mai mare, din cauza numeroaselor iesiri la cumparaturi”, afirma Daniel Enescu. Tot ca tendinta generala a modului de cumparare se remarca ponderea celor care achizitioneaza o gama restransa de produse (71,9%), fata de cei care prefera o gama medie (22,8%) sau una mai larga (doar 5,1% din totalul populatiei intervievate). Catre ultimele doua variante se indreapta, preponderent (in procent de peste 50%), cei cu venituri mai mari de 4,8 milioane lei.
„In cadrul acestui segment, comportamentul este apropiat de cel occidental: pe de o parte, exista tendinta de a achizitiona produse in cantitati mai mari, care sa ajunga pentru o perioada indelungata, pe de alta parte, cea de achizitionare a unei game largi de produse, la o singura iesire la cumparaturi”, arata Daniel Enescu.
Aceasta conduce in mod natural la o economie de timp substantiala, timp care, pentru aceasta categorie de persoane, poate fi mult mai bine valorificat si dedicat altor tipuri de activitati.