Potrivit noii legi, prevederile din fişa postului vor deveni fundamentale pentru evaluarea performanţei profesionale a oricărui angajat, ceea ce va preveni eventuale abuzuri din partea angajatorilor.

Modificările Codului Muncii stipulează că performanţa profesională va fi criteriul principal avut în vedere în cazul unei eventuale disponibilizări colective efectuate de o companie ca urmare a conjuncturii economice nefavorabile, înlocuind astfel vechile prevederi care impuneau ca situaţia socială a unui angajat să fie luată în considerare în principal atunci când se efectuau disponibilizări colective.

‘Este un pas foarte important în echilibrarea raportului de forţe de pe piaţa muncii, noua lege protejând atât drepturile angajaţilor, cât şi interesele angajatorilor’, a declarat Peter de Ruiter, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

După părerea lui Peter de Ruiter, pe termen scurt nu va avea loc o sporire spectaculoasă a angajărilor, dar ‘pe termen lung actuala lege va genera noi oportunităţi pentru companiile în plină dezvoltare şi pentru angajaţii care dispun de abilităţile cerute pe piaţa muncii’.

În noul Cod al muncii, angajările pe perioadă determinată au fost extinse până la 36 de luni, ceea ce va stimula companiile să facă mai multe angajări pe bază de proiecte, fără teamă că personalul suplimentar va deveni o povară financiară după finalizarea proiectelor, au precizat reprezentanţii PwC.

O altă prevedere care vizează flexibilizarea pieţei muncii, ţine de perioada de lucru. Potrivit noului Cod al Muncii, în cazul în care o companie se confruntă cu o scădere a cererii şi cu o conjunctură economică dificilă, aceasta poate decide în mod unilateral reducerea programului de lucru de la cinci zile pe săptămână la patru zile, reducând astfel costurile de personal cu până la 20%.

De asemenea, companiile vor beneficia de o perioadă de probă extinsă pentru noii angajaţi, de până la 90 de zile pentru funcţiile de execuţie şi 120 de zile pentru poziţiile de management.

În plus, perioada în care companiile trebuie să compenseze orele suplimentare efectuate de angajaţi a crescut de la 30 la 60 de zile, ceea ce corespunde cu ciclurile de afaceri ale companiilor.

‘Reforma Codului Muncii s-a aflat în mod constant pe agenda comunităţii de afaceri din România. Recenta criză economică şi măsurile pe care companiile au fost nevoite să le adopte pentru a traversa cu bine această perioadă, au semnalat autorităţilor că piaţa muncii avea nevoie de prevederi mai flexibile’, a spus Carmen Medar, managing associate, D&B David şi Baias.

Miercuri, experţii fiscali şi juridici ai PwC România şi ai firmei sale corespondente de avocatură D&B David şi Baias au prezentat în cadrul unei conferinţe noul cadru legal al Codului Muncii, principalele modificări şi efectele acestora asupra angajaţilor şi anagajatorilor.