Cum sa-ti transformi colegii in prieteni

Cautarea unui loc de munca si prima intrevedere pentru obtinerea unei slujbe:Trebuie stiut ca prima intrevedere pentru obtinerea unei slujbe, in cursul careia persoana aflata in cautarea unui loc de munca va intalni specialistul insarcinat cu selectia, este o intalnire in care exista o prapastie imensa intre ce-si imagineaza fiecare parte, dar mai ales intre asteptarile unuia si obiectivele celuilalt. Prin urmare, intr-un interviu pentru obtinerea unei slujbe apare in mod paradoxal un decalaj al

Cautarea unui loc de munca si prima intrevedere pentru obtinerea unei slujbe:
Trebuie stiut ca prima intrevedere pentru obtinerea unei slujbe, in cursul careia persoana aflata in cautarea unui loc de munca va intalni specialistul insarcinat cu selectia, este o intalnire in care exista o prapastie imensa intre ce-si imagineaza fiecare parte, dar mai ales intre asteptarile unuia si obiectivele celuilalt. Prin urmare, intr-un interviu pentru obtinerea unei slujbe apare in mod paradoxal un decalaj al nevoilor si un conflict de interese. Candidatul vrea sa se prezinte in cea mai buna lumina, vrea sa arate ca este potrivit si sa-l convinga pe celalalt ca este competent pentru a obtine slujba. Recrutorul ar vrea sa aiba certitudinea ca nu face o eroare in alegerea sa. El cauta perla rara care sa aiba toate calitatile pe care si le doreste. Este preocupat sa nu se insele, fapt pentru care se va interesa de eventualele slabiciuni ale candidatului, de lipsurile sale, in timp ce candidatul va fi preocupat, in mod special, sa arate ce calitati are. Unul verifica ce nu are candidatul, celalalt vrea sa arate ce are.
Iata de ce eu propun candidatului sa aduca la interviu, pe langa CV-ul pe care oricum l-a trimis, si o carte de vizita relationala, pe care va nota:
· acestea sunt domeniile in care eu simt ca sunt competent;
· acestea sunt domeniile in care as avea probleme sau in care ma simt mai putin competent;
· iata care sunt zonele mele de intoleranta, adica domeniile in care risc sa ma simt ranit, anulat;
· iata care sunt domeniile din afara lucrului, care ma pasioneaza (hobby-uri);
· iata care sunt domeniile in care mi-as dori sa ma perfectionez, sa progresez sau sa ma formez.
Invit atat candidatul, cat si persoana care recruteaza sa stabileasca o comunicare directa in care fiecare sa-si poata exprima asteptarile, posibilele contributii si, mai ales, punctele sensibile, care nu sunt negociabile.
Este o intrevedere dificila, in sensul ca fiecare trebuie sa incerce sa treaca dincolo de primele impresii, pozitive sau negative, fata de cel aflat in fata sa. Este o intrevedere in care esential este sa acceptam sa ne aratam asa cum suntem in realitate, si nu asa cum am dori sa ne vada celalalt. Pentru ca altfel, si asta se intampla de cele mai multe ori, ne vom angaja pornind de la o imagine ecran, dar va trebui sa lucram cu persoane cat se poate de reale.
Cum sa stabilesti o relatie vie si dinamica cu un superior
O alta problema importanta care se pune adesea este cum sa stabilesti o relatie vie si dinamica, dupa angajare, cu seful sau cu un superior. Totul depinde de superior, de felul in care acesta a ajuns in postul respectiv (pe baza competentei sau prin favoritisme) si de ceea ce el insusi investeste in slujba sa. Depinde, de asemenea, de felul in care acest superior isi exercita autoritatea de care dispune. O exercita intr-un mod autocratic (eu am dreptate si nu mai discut), intr-un mod lejer (fa ce vrei si vom vedea ce iese), intr-o maniera manipulatoare (te las sa crezi ca tu esti cel care a avut ideea pe care eu vreau sa o vad realizata), intr-un mod paternalist (te iau sub aripa mea ocrotitoare si te fac dependent de mine) sau intr-un mod cooperant (am inteles punctul tau de vedere, iata care este al meu, sa incercam sa vedem ce au in comun punctele noastre de vedere, unde difera, unde sunt incompatibile si sa incercam sa facem impreuna o alegere).
Nu este deloc usor sa incerci sa stabilesti relatii de reciprocitate, de impartasire a cunostintelor si de punere in comun a competentelor cu un superior care este nesigur pe sine si care se ascunde in spatele functiei, pentru a-si camufla disconfortul sau incompetenta.
Este necesar sa ne amintim totusi ca mediul de lucru trebuie sa combine si sa faca sa coabiteze patru registre relationale: registrul functional (lucrul impreuna si, de preferinta, lucrul bun facut impreuna), registrul interpersonal (sa ne simtim bine impreuna), registrul intrapersonal (sa te simti bine cu tine insuti, sa fii in acord cu valorile si alegerile de viata personale) si registrul ierarhic (sa te simti confortabil intr-un raport de forta care nu iti este intotdeauna favorabil). Ansamblul acestor registre ne permite sa raspundem celor sase mari nevoi relationale care exista in fiecare. De satisfacerea acestor nevoi va depinde eficienta, fiabilitatea si daruirea fiecarui angajat. Nevoia de a se exprima (prin cuvinte proprii), nevoia de a fi inteles (in acelasi registru si cu aceeasi sensibilitate cu care ma exprim), nevoia de a fi recunoscut (asa cum sunt si nu cum ar vrea celalalt sa fiu), nevoia de a fi valorizat (de a avea sentimentul ca am o valoare care este apreciata), nevoia de intimitate (de a pastra o distanta potrivita pentru a nu ma lasa invadat de celalalt), nevoia de a exercita o anumita influenta asupra mediului imediat inconjurator, de a face parte din ceea ce ma inconjoara (de a avea sentimentul ca punctul meu de vedere este retinut si ca are o anumita influenta asupra celor cu care lucrez).
Cateva reguli de igiena relationala
Adeseori sunt intrebat cum sa te simti bine cu colegii de lucru, care pot deveni prieteni sau cu care nu ne intelegem foarte bine in mod special. Poate ca ar fi necesar sa respectam cateva reguli de igiena relationala extrase din metoda ESPERE, cum ar fi:
– sa evitam sa vorbim despre celalalt in locul sau, pentru a-i putea vorbi celuilalt, printr-un mesaj care incepe cu EU;
– sa folosim des confirmarea: in loc sa ne opunem, sa contrazicem, sa infruntam, mai bine sa confirmam ca am inteles bine punctul de vedere al celuilalt, convingerea sau ideea sa;
– sa folosim des autoafirmarea: sa ne asumam riscul de a-i permite celuilalt sa se defineasca si sa-si enunte pozitia, de a indrazni sa confruntam perceptia noastra cu a celuilalt;
– sa descoperim ca intotdeauna intr-o relatie suntem trei: celalalt, eu si relatia care ne uneste;
– sa constientizam ca intr-o relatie, atat eu cat si celalalt transmitem doua tipuri de mesaje: mesaje pozitive, stimulatoare, tonice, constructive, care – daca celalalt stie sa le primeasca si chiar sa le amplifice – vor da roade pentru el: ii dinamizeaza vitalitatea, energia, afectiunea, increderea si stima de sine.
Dar atat celalalt cat si noi insine putem transmite mesaje toxice, parazitare, negative sau destabilizatoare, mesaje care – daca nu stim sa le inapoiem expeditorului (ca fiind punctul sau de vedere, perceptia sa asupra noastra sau asupra situatiei) – ne afecteaza vitalitatea, ne consuma energia, in sensul ca ne devoreaza si ne diminueaza afectiunea fata de noi insine, increderea in noi insine si chiar respectul de sine.

Seminar

Sociopsihologul francez Jacques SalomA