Jumătate dintre firmele mici şi mijlocii din România întâmpină dificultăţi în gestionarea fluxurilor de numerar, în timp ce aproximativ 60% consideră că ţinerea unei evidenţe clare a finanţelor este o adevărată provocare, după cum arată un studiu Visa Europe. Un contabil bun poate fi soluţia câştigătoare, însă deloc ieftină.

Există totuşi şi alternative aflate la îndemâna oricărei firme. Una dintre acestea este efectuarea de plăţi electronice, care sunt înregistrate automat în contul unei firme, fără să mai fie necesar să treacă prin "casă". Dar şi plăţile electronice au anumite costuri specifice, diferite în funcţie de instrumentul de plată utilizat. De exemplu, pentru o firmă care face multe plăţi către furnizori, este mai avantajos să utilizeze cardul business întrucât nu se percepe comision pe operaţiune (cum este cazul ordinelor de plată).

Contabilul este plătit la numărul de acte. Cum poţi economisi sute de lei în fiecare lună

Soluţia plăţilor electronice pare să fie mai ieftină decât contabilul având în vedere că specialiştii în domeniu îşi construiesc tarifele pornind de la un preţ de bază la care se adaugă sume suplimentare în funcţie de numărul de documente ce trebuie întregistrate în contabilitate.

Cu cât există mai multe documente de plată de înregistrat, fie ele facturi, chitanţe, ordine de plată sau cecuri, cu atât este mai mare preţul cerut de specialişti. Cele mai multe firme de contabilitate sau contabili autorizaţi cresc pragul de preţ la fiecare 100 de documente în plus. Planurile tarifare consultate de Capital arată că o firmă care înregistrează lunar între 400 şi 500 de documente plăteşte de cinci ori mai mult decât una care are de înregistrat doar 100 de documente de plată lunar. Diferenţa este una semnificativă, iar la costurile medii de pe piaţă ea înseamnă cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de lei în fiecare lună, în cazul firmelor plătitoare de TVA. 

Perfect pentru micii retaileri

Pentru firmele din micul retail sau pentru cele din domeniul service-urilor auto, acolo unde numărul tranzacţiilor cu furnizorii de utilităţi şi materiale este ridicat, cardul de firmă se poate dovedi cea mai bună variantă. De exemplu, un magazin de cartier care comercializează mai ales produse alimentare perisabile şi ale cărui vânzări nu sunt constante nu îşi poate permite să lucreze cu stocuri mari, motiv pentru care contactele cu furnizorii au o frecvenţă ridicată. Cum fiecare “realimentare” înseamnă o operaţiune nouă, aceasta trebuie înregistrată în contabilitate. Dacă antreprenorul sau managerul magazinului alege însă să utilizeze un card de firmă, mai ales că majoritatea furnizorilor de tipul magazinelor engross acceptă astăzi plăţile cu instrumente electronice, economiile pot deveni substanţiale dacă există un număr mare de "realimentări", iar plăţile se văd direct în contul firmei.      

Ce costuri au cardurile de firmă

Cardurile de debit business din România vin cu o serie de taxe şi comisioane ce pot fi consultate în cele mai multe cazuri direct pe site-urile băncilor emitente. Aceste costuri sunt mai degrabă reduse comparativ cu cele percepute pentru tranzacţiile cu numerar sau al altor instrumente de plată electronice.

Astfel, în cazul uneia dintre cele mai mari bănci locale, specializată în domeniul IMM, emiterea cardului presupune plata unei taxe de 2,5 lei, iar administrarea acestuia o sumă modică de 5 lei pe an. Dacă plata directă cu cardul de firmă nu este comisionată, operaţiunile pe care banca nu le încurajează sunt cele care implică numerar. Pentru retragerea de numerar de la ATM-urile sau POS-urile instalate la ghişeele băncii, operaţiune nerecomandată atât timp cât se pot face plăţi directe necomisionate, va trebui să plătiţi 0,2% din sumă, iar pentru retrageri de la bancomatele şi POS-urile altor bănci 0,5% plus o sumă fixă.

Dacă doriţi un extras de cont suplimentar va trebui să achitaţi 5 lei, iar dacă vreţi ca acest extras să vină prin poştă alţi 5 lei, în condiţiile în care în ultimii ani băncile locale au încercat să îndemne clienţii să apeleze mai des la operaţiunile electronice prin internet banking.

Proiect sustinut de Visa Europe.