Dezechilibrele vor fi greu de recuperat pe termen scurt și mediu. Cel puțin cinci ani de aici înainte spațiul fiscal va fi restrâns din cauza exploziei deficitului bugetar și, implicit, a datoriei guvernamentale. Presiunea pusă pe buget de cheltuielile cu dobânzile va crea dificultăți de finanțare majore la bugetul consolidat, începând de la plata veniturilor (salarii, pensii, alocații) până la investițiile publice necesare pentru potențarea creșterii economice.
De altfel, concluziile de mai sus sunt validate și de analiza riscurilor la adresa stabilității financiare a României din Rapoartele BNR. Astfel, dacă în iunie 2019, Raportul de Stabilitate Financiară al BNR arăta că „Cele mai recente evaluări privind riscurile sistemice la adresa stabilității financiare din România nu indică prezența unor riscuri de natură severă”, la doar un an distanță, în iunie 2020, Raportul de Stabilitate Financiară BNR arată că „Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilității financiare din România”.
Guvernarea actuală a plecat de la un deficit de 2,8% din PIB, o pondere a datoriei guvernamentale de 34,6% din PIB și un buffer in Trezorerie de 5,2 miliarde euro. Adică o situație macroeconomică stabilă. Deficitul a ajuns la 4,2% din PIB la doar 6 luni din anul curent iar datoria guvernamentala a explodat la 40.2% din PIB ]n primul semestru. Este un derapaj fără precedent.
Deficitul bugetar a explodat anterior manifestării efectelor crizei Covid și s-a adâncit în timpul acestei crize. Deficitul bugetar la martie 2020 era deja de 1,7% din PIB, diferența dintre cheltuieli și venituri fiind de 18 miliarde lei – cel mai mare derapaj în finanțele publice la luna martie din ultimii 30 de ani. Deficitul bugetar la 6 luni din 2020 ajunsese deja la 45 miliarde lei, de 2,3 ori mai mare decât deficitul bugetar în aceeași perioadă din 2019. În aceste condiții, România a intrat în criză bugetară încă dinainte de criza coronavirus și a adâncit-o în ultimele luni. Nu a existat nicio măsură eficientă de creștere a colectării veniturilor la buget. Din contră, s-au oferit o sumedenie de facilități fiscale și tăieri de taxe fără nicio condiționalitate, caz unic în Uniunea Europeană. Consiliul Fiscal arată că bugetul 2020 pornise deja cu pierderi din aceste facilități fiscale acordate la finele anului 2019, de peste 0,5% din PIB.
Mai mult, nu s-a luat nicio măsură reală de raționalizare a cheltuielilor publice și prioritizare a investițiilor. Risipa banului public s-a văzut în achizițiile publice la suprapreț, cheltuielile discreționare, despăgubiri ș.a Investițiile publice nu au fost prioritizate. Consiliul Fiscal, care estimează un deficit bugetar de 8,9% din PIB în acest an, mult peste prognozele inițiale ale Guvernului.
Din păcate, în ultimele 10 luni s-a renunţat la colectarea arieratelor istorice care au ajuns la peste 19 miliarde lei şi, dacă acest lucru nu era de ajuns, companiile cu datorii au ajuns să fie eligibile în a primi sprijin ulterior de la stat (statul împrumutându-se pentru acest sprijin). Mai mult, s-a renunţat efectiv la combaterea solidă a evaziunii fiscale, estimată la peste 10-11% din PIB în valori anuale.
Toate aceste procese sunt de natură să producă îngrijorare. Soluțiile ce pot fi implementate pentru stabilizarea situației fiscal bugetare trebuie să cuprindă reașezarea cheltuielilor bugetare conform noilor priorități, prioritizarea investițiilor publice prin păstrarea acelora cu efecte de multiplicare economice si sociale ridicate, accelerarea colectării veniturilor la bugetul de stat, recuperarea arieratelor la buget și măsuri consistente pentru reducerea evaziunii fiscale.
Nevoia de reformă a fiscalității este de dezbătut pe termen scurt și mediu. Altfel, întotdeauna cheltuielile vor părea mari dacă ne raportăm la veniturile fiscale cele mai mici din Uniunea Europeană. Bine, nu chiar cele mai mici, ci după Irlanda.
