In acelasi timp, vor continua procesul de imbatranire a populatiei si migratia fortei de munca spre Vest, ceea ce va insemna ca, cel putin in anumite sectoare, cum ar fi constructiile, vom ajunge sa avem deficit de salariati. Nu in ultimul rand, Romania e prima tara pe care o intalneste un asiatic sau un ex-sovietic pornit spre mirajul UE. De aceea, trebuie sa ne asteptam ca, in curand, pe strazile Romaniei sa vedem din ce in ce mai multi oameni care vorbesc diferit, se imbraca altfel, au alta culoare a pielii si cred in alti dumnezei.



“Suntem pregatiti sa facem fata, daca este cazul, unui numar mare de imigranti catre Romania. Vom acorda cu placere asistenta autoritatilor romane, mai ales in ceea ce priveste elaborarea unei strategii in domeniu”, spune Daniel Kozak, Public Information Officer al Misiunii in Romania a Organizatiei Internationale pentru Migratie.

Bucurestiul a fost, pana in prezent, cel mai atragator oras pentru imigranti. Au predominat arabii si chinezii, ambele categorii ocupandu-se cu precadere de comert si servicii. Chinezii, cantonati inca de la inceput in Colentina si Voluntari, par sa o duca foarte bine aici, de curand demarand proiectul unui China Town dambovitean. In estul tarii, pe langa fostii studenti straini naturalizati, a inceput sa se ingroase comunitatea moldovenilor. Multi sunt, insa, “navetisti” intre tarile de bastina si Romania, unde lucreaza de obicei sezonier, in constructii sau agricultura.


Italienii sunt cea mai importanta comunitate in ultima perioada la Timisoara. Peninsularii deruleaza aici tot soiul de activitati, de la agricultura pana la productia de rezistente electrice. Initial studenti la Facultatea de Medicina, multi arabi au ramas in Romania si si-au deschis afaceri dupa 1989. Firmele lor au atras un al doilea val de conationali. Acum, comertul de marfuri ieftine de pe strada Brancoveanu, zona botezata “Fasia Gaza”, este preluat de chinezi.


La Cluj, cea mai interesanta comunitate de imigranti este cea nipona. Katsutaro Kawai, unul din liderii ei, a sosit aici pe la inceputul anilor ‘90, venind tocmai din SUA. Kawai este preot crestin, iar in prezent principala lui preocupare este aceea de a inalta o biserica pentru crestinii japonezi din Cluj. Un alt japonez, casatorit cu o unguroaica, si-a deschis un restaurant in oras.


si la Craiova exista o comunitate straina destul de puternica, dominata de fostii studenti arabi. Cele mai importante targuri comerciale din Banie sunt patronate de ei. Arabii mai detin firme de transport de marfuri si persoane, case de schimb valutar, firme de constructii si statii de betoane.

Deocamdata, prezenta strainilor in orasele noastre ne lasa destul de indiferenti, mai ales ca daca incalca legea, e vorba de cele mai multe ori de evaziuni fiscale ori de treceri ilegale ale frontierei. Care nici ele nu mai sunt ce-au fost. Potrivit sefului Serviciului Relatii Publice al Politiei de Frontiera, comisar-sef de politie Ene Gheorghe, in 2004 au fost prinsi incercand sa intre sau sa iasa din tara pe zona verde a frontierei 622 de cetateni straini, fata de 3.577 in 2001. Cei mai multi proveneau din India, China, Irak si Pakistan. In acelasi timp, insa, s-au inmultit tentativele de trecere a frontierei cu documente falsificate, mai ales din partea cetatenilor moldoveni, turci, ucraineni si chinezi, ceea ce demonstreaza ca Romania a ajuns pe lista tarilor unde trebuie practicate metode mai rafinate de migratie ilegala.


Ce ne asteapta? E de-ajuns sa ne uitam la fostele tari socialiste care au intrat in UE inaintea noastra. Fluxul imigratiei va avea aproape sigur doua componente principale: vecinii mai saraci (mai ales Moldova, dar si Ucraina, si, in viitor, probabil Serbia), care profita de cunoasterea limbii, apropierea geografica ori regimul vamal mai lax si vin sa caute de munca, respectiv asiaticii (mai ales chinezi, vietnamezi, arabi, afgani, pakistanezi si indieni), multi dintre ei folosindu-ne ca pe un punct de plecare spre Vest.


Asadar, judetele din Est, dar si cele din Baragan se pot astepta sa fie treptat invadate de zilieri ieftini pentru agricultura, provenind din Moldova si Ucraina, in timp ce, in toata tara, constructiile se vor ridica mai ales cu mana de lucru din fosta URSS si spatiul ex-iugoslav. Imigrantii de origine asiatica se vor aciua fie pe langa rude ori prieteni deja stabiliti aici, fie vor face munci necalificate ori grele, platite mai prost decat piata, fie se vor implica in activitati ilegale, cum ar fi furturile sau traficul de droguri. In acelasi timp, o prosperitate economica crescuta ne poate face atractivi si pentru infractorii din fostele state sovietice.


In ceea ce priveste piata imobiliara, e de asteptat ca imigrantii sa se aseze in cartierele marginase, poate chiar in satele din apropierea marilor orase, unde chiriile sunt mai accesibile, dar e previzibila si aparitia unor constructii ilegale, in genul celor locuite in prezent de catre romani in tarile occidentale.

TARILE DIN EUROPA CENTRALA NE ARATA LA CE SA NE ASTEPTAM

• Doar 42.880 de cetateni straini aveau, in luna iunie, drept de sedere temporara in Romania (cei mai multi fiind moldoveni, turci, chinezi si italieni), alti 2.732 avand drept de sedere permanenta (in mare majoritate arabi). Se pare ca numarul celor care stau aici ilegal este cel putin de 40.000.

• La o populatie de doua ori mai mica, Cehia gazduia, anul trecut, circa 240.000 de cetateni straini, dintre care 65.000 de slovaci, 62.000 de ucraineni, 29.000 de vietnamezi, 16.000 de polonezi si 14.500 de rusi si bielorusi. Se aprecia ca numarul rezidentilor ilegali era in jur de 300.000.

• In 2002, in Ungaria existau, la o populatie de 10 milioane, 115.000 cetateni straini, din care 43% erau romani, 11%, din spatiul ex-iugoslav, 8%, ucraineni si 6%, chinezi. Din 1990, alti 125.000 de straini au primit cetatenia maghiara, cei mai multi provenind din Romania si fosta Iugoslavie.

• Cea mai mare proportie de rezidenti straini se inregistreaza, insa, in Slovenia, unde la putin peste doua milioane de locuitori erau circa 55.000 de straini legali. 90% din acestia erau cetateni ai tarilor din spatiul ex-iugoslav, mai mult de jumatate din ei provenind din Bosnia-Hertegovina.

AU FOST UTILIZATE SI INFORMATII FURNIZATE DE AMBRUS BELA – CLUJ, MALIN BOT – TIMISOARA SI RAMONA OLARU – CRAIOVA