„Dacă luăm în considerare încasările rezultate la bugetul de stat, cota unică a fost un eşec pentru România. Având în vedere creşterea exponenţială a salariilor din perioada 2005-2008, putem spune că soluţia cotei unice nu a fost cea mai inspirată întrucât nu a adus venituri la buget pe măsură”, consideră directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată, Liviu Voinea.

La rândul său, Mircea Coşea, preşedintele Fundaţiei pentru Studii de Prognoză şi Strategie Economică, este de părere că, în mare măsură, cota unică şi-a jucat deja rolul şi ar trebui analizată posibilitatea înlocuirii ei.

Pentru comparaţie, este de menţionat că în 2004, din această sursă autorităţile au colectat la buget o sumă echivalentă cu 2,9% din PIB. În anul următor, ponderea veniturilor din impozitul pe venit s-a redus la 2,3%, dar în 2009, Fiscul a colectat din impozitul pe venit şi salarii o sumă echivalentă cu 3,8% din PIB.

Guvernul exclude posibilitatea schimbării cotei unice

Impunerea unui impozit progresiv, aşa cum este propus de PSD, sau micşorarea cotei unice de la 16% la 10%, aşa cum vrea PNL, sunt scenarii puţin probabile din punct de vedere politic. Chiar şi discuţia despre acest subiect este greu de realizat la nivel guvernamental după ce fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a fost exclus din Guvern.

El considera ca încheiată epoca sistemului de cotă unică, având în vedere noua conjunctură economică şi nevoile de dezvoltare ale României şi că ar trebui să se treacă, de la 1 ianuarie 2011, după şase ani de cotă unică, la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor, inclusiv a tuturor pensiilor, concomitent cu scăderea TVA. Vlădescu a fost mustrat la acel moment de premierul Emil Boc pentru aceste declaraţii.

După plecarea lui Vlădescu, la Finanţe nu s-a mai lucrat la scenarii care să simuleze impozitare diferenţiată, iar Executivul susţine cu tărie că impozitul progresiv reprezintă o piedică în calea relansării economice. „Impozitul progresiv, aşa cum îl susţine PSD, nu face altceva decât să încurajeze nemunca şi să blocheze şansele de relansare economică a ţării, inclusiv pe cei care produc şi pe cei care ar trebui să asigure ieşirea din recesiune a României”, a spus premieurl Emil Boc.

Impozitul progresiv ar avantaja angajaţii, dar ar scădea încasările la buget

În variantele de impozitare propuse de social-democraţi veniturile anuale mai mici de 12.000 de lei nu se impozitează, adică cei cu venituri de 1.000 de lei lunar ar urma să beneficieze de o deducere de 100%. Veniturile anuale situate între 12.000 si 48.000 se impozitează cu 15%, cele între 48.000 si 144.000 lei cu 25%, iar veniturile anuale de peste 144.000 lei vor fi impozitate cu 35%.

Întrucât cea mai mare parte a salariaţilor din România au venituri mici, o impozitare progresivă i-ar avantaja, dar reversul medaliei în acest caz este colectarea veniturilor la bugetul de stat.

Cei peste 35% dintre angajaţii care câştigă sub 1.000 lei lunar ar fi clar avantajaţi de o deducere de impozit. În plus, şi cei peste 55% dintre salariaţii cu venituri între 1.000 lei şi 4.000 lei ar beneficia de o mică reducere de impozit, de la 16%, cât este cota unică în prezent, la 15%, aşa cum se propune la impozitul progresiv. În acest sistem, ar avea totuşi de plătit un impozit pe venit mai mare aproximativ 6% dintre angajaţi.

Problema în acest caz rămâne reducerea încasărilor la bugetul de stat, cel puţin în primul de aplicare, când se estimează o pierdere de până un miliard euro.

“Un impozit progresiv potrivit pentru România s-ar situa între 10% şi cel mult 35%, deoarece o cotă maximă la standardul UE de 40% ar fi greu de suportat pentru români”, este de părere Coşea.

Momentul eventualei schimbări, greu de ales

Introducerea impozitului progresiv în plină criză economică este foarte controversată. Pe de o parte, unii analişti consideră că ar putea ajuta populaţia să treacă mai bine de această perioadă, pe de altă parte, ar apărea problema reducerii încasărilor la bugetul de stat.

„Schimbarea sistemului de impozitare în acest moment va avea un efect prociclic, exact aşa cum s-a întâmplat când a fost introdusă cota unică. Atunci a fost o greşeală adoptarea unei cote unice de impozitare într-un moment în care economia era în creştere, şi tot aşa, în acest moment nu ar fi indicată impozitarea diferenţiată pentru că ne aflăm într-o perioadă de recesiune economică.

Impozitarea diferenţiată va trebui introdusă, dar imediat după ce economia începe să crească. Vom vedea cât va trebui să aşteptăm pentru a vedea o redresare economică”, a arătat Voinea.

Printre cei care consideră că schimbarea cotei unice nu este benefică se numără şi oficialii BNR care susţin că este indicată menţinerea cotei unice la nivelul actual. Ei spun că impozitarea progresivă nu reprezintă o soluţie pentru salvarea bugetului de deficit, în schimb, păstrarea cotei unice de impozitare ajută firmele şi atrage investitorii.

„Modificarea cotei de impozitare nu va schimba în mod semnificativ nivelul veniturilor bugetare. Deci în niciun caz nu putem vorbi despre impozitul pe venit ca despre o sursă de echilibrare a veniturilor bugetare”, este de părere Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de audit din BNR.