Phenianul şi-ar putea relua testele nucleare în acest an pentru a forţa Washingtonul la dialog, au estimat serviciile de informaţii american în raportul lor anual privind ameninţările la adresa SUA în lume, relatează AFP, citată de Agerpres.

“Liderul nord-coreean Kim Jong Un ar putea lua măsuri agresive şi potenţial destabilizatoare pentru a modifica echilibrul de forţe în regiune şi a crea disensiuni între Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv prin reluarea testelor cu arme nucleare şi rachete balistice cu rază lungă de acţiune (ICBM)”, se menţionează în raportul Direcţiei informaţiilor americane (DNI), publicat marţi.

“Noi apreciem că Kim consideră arma nucleară drept mijlocul ultim de disuasiune împotriva unei intervenţii externe şi este convins că va sfârşi prin a obţine respectul comunităţii internaţionale” atunci când Coreea de Nord va fi o putere nucleară, indică serviciile de informaţii în acest document.

Coreea de Nord nu a mai testat rachete cu rază lungă de acţiune de peste trei ani şi a lăsat uşa deschisă pentru negocieri cu SUA privind denuclearizarea peninsulei coreene.

Raportul prezintă și situația programului nuclear iranian

Dar “Kim ar putea lua în calcul să reia testele cu rachete cu rază lungă de acţiune sau nucleare în acest an pentru a încerca să oblige SUA că negocieze cu el în condiţiile Phenianului”, se mai menţionează în raport.

Raportul de 27 de pagini, redactat pe 9 aprilie, evocă, de asemenea, programul nuclear iranian, anticipând decizia anunţată marţi de Teheran de a începe îmbogăţirea uraniului la nivelul de 60%.

“Continuăm să credem că Iranul nu desfăşoară în prezent activităţile cheie pe care le considerăm necesare pentru a produce o armă nucleară”, indică serviciile de informaţii americane.

“Dacă Teheranul nu o obţine o relaxare a sancţiunilor, responsabilii iranieni vor lua în calcul probabil opţiuni care merg de la îmbogăţirea la 60% a uraniului, la construcţia unui nou reactor cu apă grea de 40 de megawaţi”, adăugă raportul.

Iranul şi-a anunţat marţi intenţia de a “începe să îmbogăţească uraniu la nivelul de 60%”, care o apropie de o capacitate de utilizare militară, la două zile după o “sabotare” a uzinei sale de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, pe care Teheranul o impută Israelului.