Suprapunand informatiile din Barometrul de incredere a consumatorului, realizat de institutul de cercetare GfK, peste rezultatele sondajului de opinie al IMAS, un lucru este clar: PSD a pierdut 15 procente, aproape exact cat procentajul celor care cred ca situatia economica a tarii s-a schimbat in rau. Jumatate din cei chestionati au raspuns ca situatia financiara a familiei lor se schimba in rau si nici nu vad vreo perspectiva de imbunatatire in urmatoarele 12 luni. Trei sferturi din conationalii nostri traiesc cu convingerea ca rata somajului si preturile vor creste in continuare. In acest context, orice dispute politice ar iesi la rampa nu pot face mai mult rau decat o piscatura unui elefant. In acelasi fel, toate discutiile privind averea demnitarilor si presupusele eforturi indreptate impotriva coruptiei care a pus stapanire pe Romania sunt pure filozofii in fata unui alegator care simte si stie ca o duce rau. Astfel de tertipuri politice pot functiona in tari cu o economie stabila, unde populatia duce un trai decent.
Pe de alta parte, mesajele amestecate si masurile economice lipsite de curaj au derutat pe toata lumea. In ultimii doi ani, in lipsa unei viziuni coerente asupra evolutiilor din economie, romanii au trecut rapid din starea de optimism in cea de depresie, atunci cand au fost intrebati despre cum va merge economia. De la inceputul acestui an, procentajul celor care credeau ca economia merge spre bine a scazut vertiginos, de la 40 la 27%, adica aproape tot 15%.
Paradoxal, aceste evolutii au loc chiar in ciuda indicatorilor care arata o crestere
a economiei. Dar indicatorii macroeconomici si bugetele familiilor sunt doua lucruri total separate. In primul rand, toate bugetele au fost crunt afectate de facturile la intretinere, cele mai mari din istorie; apoi, pentru o anumita categorie de romani, evolutia dolarului in raport cu moneda europeana si cu leul a mai ciuntit o parte din venituri; se adauga aici criza din sistemul medical care a ridicat brusc cheltuielile cu medicamentele. Nu in ultimul rand, romanii au descoperit mirajul cumparaturilor pe credit si, ca atare, s-au imprumutat pentru a-si schimba casa, mobila sau echipamentul electrocasnic. Efectul ratelor datorate pentru respectivele credite incepe acum sa fie resimtit in bugetele familiilor si, ca atare, nivelul de trai tinde, oarecum paradoxal, sa scada. Toate acestea s-au petrecut de la inceputul anului si au contribuit la pesimismul populatiei. Daca asupra unora Guvernul poate actiona direct, asa cum este cazul facturilor la intretinere, unde jaful prezent trebuie sa inceteze, sau al haosului din sistemul sanitar, creat si intretinut tot de incompetenta celor din Executiv, exista alte lucruri care nu pot fi controlate direct. Creditul de consum, de exemplu: dezvoltarea acestui segment trebuie incurajata dar, pe de alta parte, afecteaza serios bugetele romanilor. Un sistem care sa permita deducerea acestor cheltuieli la impozitul pe venit ar putea fi parte din solutie.
Un lucru este cert: concetatenii nostri renunta la deodorante, sapunuri, pasta de dinti si cafea. Inainte de a se angrena in discutii despre averile demnitarilor, coruptie si alte subiecte sterile, Adrian Nastase ar putea cere armatei sale de consilieri sa-i aduca un raspuns la intrebarea: de ce scade consumul de sapun? Poate va primi un inceput de raspuns la cealalta intrebare: de ce scade PSD in sondaje?
