Suntem pe primul loc în UE la creşterea producţiei în construcţii, dar avem cele mai mici salarii. Muncitorii se califică în construcţii pe banii noştri şi se angajează în străinătate pe salarii triple. În locul lor vin turcii şi moldovenii. Dar piaţa muncii din estul Europei devine tot mai atractivă.
Preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii, Gheorghe Polizu, afirmă că, în perioadele dificile, construcţiile scot economiile din criză. În acest moment, recesiunea economică pornită din SUA a pus stăpânire pe multe ţări ale lumii. Analizele FIEC (Fédération de la Industrie Européenne de la Construction) demonstrează însă că sectorul construcţiilor va continua să se dezvolte într-un ritm susţinut, datorită tendinţei populaţiei de migrare către oraş. Între 1970 şi 1995, proporţia persoanelor, din totalul populaţiei, care locuiau la oraş a crescut de la 37% la 45%. Potrivit estimărilor curente, această proporţie ar putea urca la 55% în 2015 şi la peste 60% în 2025. Ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din populaţia lumii va trăi şi va munci în zone urbane.
În contextul dat, s-ar putea spune despre România că se află într-o situaţie privilegiată. Ritmul de creştere a producţiei în sectorul construcţiilor a plasat-o pe primul loc în studiul Eurostat întreprins în rândul ţărilor Uniunii Europene (+33,7% faţă de ianuarie 2007), poziţie de lider pe care a ocupat-o şi anul anterior. Creştere spectaculoasă, dacă ne uităm la media ritmului de creştere la nivelul UE27 (+0,7% în ianuarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut). Entuziasmul se diluează însă dacă analiza coboară la nivelul pieţei muncii.
România se confruntă cu o criză fără precedent a mâinii de lucru. Eforturile Ministerului Muncii de a atrage muncitorii români din Italia şi Spania sunt considerate de specialiştii cu experienţă în recrutare ca fiind „turism politic“. „Din patriotism n-o să lucreze nimeni pentru ţara asta, dacă patronii nu se vor trezi!“, spune răspicat Dan Cristescu, preşedintele Comitetului Paritar pentru Muncitori Migranţi şi Dislocaţi în Construcţii din România (CPMMC). Nu vom putea readuce muncitorii plecaţi în străinătate, dacă media salariului net în construcţii nu va urca la 600 – 700 de euro. Dimpotrivă! Îi vom pierde şi pe „fraţii“ moldoveni, prezenţi acum în număr mare, în special pe şantierele din nord-estul ţării. Laurenţiu Ioachim, comisar în cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), apreciază că 800 de moldoveni, din cei 847 care au primit autorizaţii de muncă în România în acest an, lucrează în construcţii. „80% din totalul străinilor beneficiari ai unui drept de şedere în România cu scopul de a munci se regăsesc în construcţii. Majoritatea sunt turci şi moldoveni“, aflăm de la comisarul Ioachim. Cei mai mulţi se regăsesc pe şantierele din Bucureşti. Până la sfârşitul anului, se aşteaptă venirea a 10.000 de lucrători străini. Cel puţin, pentru atât a dat aprobare Guvernul.
Numărul muncitorilor străini de la noi creşte cu 10% anual
Cererile ar fi mult mai mari din partea firmelor care se ocupă cu recrutarea personalului din alte ţări, dar procedurile impuse de lege sunt extrem de complicate. „Noi am înaintat un proiect de modificare a Ordonanţei nr. 56/2007, pentru a mai elimina din documentele cerute pentru obţinerea autorizaţiei, dar nu ştim dacă şi când va fi aprobat“, caută justificări reprezentantul ORI. Cert este că numărul străinilor care vin să lucreze în România creşte anual cam cu zece procente.
Sezonalitatea desfăşurării activităţii în construcţii creează probleme mai mari în „importul“ de forţă de muncă decât în oricare alte sectoare. În plus, şantierele se mută dintr-un loc într-altul, iar cazarea unui număr mare de muncitori reprezintă, în acest moment, un impas major pentru angajatori. „Cele mai multe cereri în acest an le-am avut pentru şantierele din Moldova. Acolo s-a produs, pe de o parte, o puternică depopulare, iar, pe de altă parte, se fac foarte multe investiţii pentru că este mult pământ. De aceea este nevoie de muncitori străini. În centrul Iaşilor s-a făcut un campus splendid pentru muncitorii chinezi“, aflăm de la Roxana Prodan, director Rom Manpower şi preşedinta ACORD, asociaţie patronală care reuneşte 56 de firme de recrutare şi plasare a forţei de muncă în străinătate.
Recrutorii spun că, pe piaţa din România atrag mai uşor asiaticii decât vecini. De vină sunt, desigur, salariile. Piaţa dinspre est devine tot mai atractivă. „Vine Soci!, atenţionează Dan Cristescu. Acolo se vor câştiga bani serioşi din 2008-2009, până în 2014.“ Pentru construcţiile care se vor face în viitorul orăşel olimpic de la Soci, se apreciază că este nevoie de 180.000 de muncitori, care vor fi atraşi din fosta URSS. Dar şi Republica Moldova va contribui cu un procentaj semnificativ de muncitori. Se anunţă salarii de 1.500 – 2.000 de euro.
Italienii se califică în România pe fonduri primite de la UE
Lipsa unei strategii guvernamentale pe termen lung, de atragere şi stabilizare a muncitorilor în construcţii va încetini ritmul investiţiilor în România. „Accesarea fondurilor structurale este greoaie şi fără rezultate spectaculoase“, declară Adriana Iftime, managing partner la SCIT Impex. „Noi pregătim muncitorii şi ei pleacă în Europa. Italienii, spre exemplu, vin aici să califice muncitori din fondurile Uniunii. Profită însă de aceste programe şi, ulterior, iau oamenii şcoliţi aici şi-i angajează pe şantierele lor“. Nevoia de forţă de muncă este uriaşă în Italia. Dan Cristescu spune că dacă am trimite toţi muncitorii noştri acolo, tot nu s-ar acoperi necesarul din această ţară.
Întrebarea este: care muncitori? Cei care lucrează oficial? Sau toţi muncitorii din construcţii? Înregistraţi oficial sunt numai 420.000. La negru, se spune că ar mai lucra încă vreo 200.000 de muncitori. Activitatea este greu de controlat de către inspectorii de muncă. Lucrurile se complică şi mai mult dacă ne uităm în ograda statului. Cele mai multe cursuri organizate anul trecut, dar nu numai, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) au fost în domeniul construcţiilor. Ele sunt pe lista de priorităţi şi în acest an, după cum rezultă din informaţiile primite de la Direcţia de Formare Profesională din cadrul ANOFM. Explicaţia constă în solicitările de pe piaţa muncii. Numai că, o altă direcţie a aceleiaşi agenţii, care se ocupă de munca în străinătate, adună forţa de muncă din construcţii, astfel calificată, şi o trimite în străinătate.
Statul a dat, statul a luat.
Dar pe banii noştri
În anul 2007, prin acordurile bilaterale ale statului român cu o serie de ţări ale UE, au fost trimişi în Spania 113 lucrători, spre exemplu. „ANOFM trimite în Germania personal detaşat de firme româneşti prin acordarea de contingent, aflăm de la Camelia Mihalcea, director în cadrul ANOFM. Astfel, în intervalul octombrie 2006 – septembrie 2007, contingentul utilizat a fost de 26.506 persoane, dintr-un număr de 46.326, oferit de partea germană. În intervalul octombrie 2007 – februarie 2008 au fost detaşate 8.109 persoane în baza aceluiaşi acord“.
Românii pleacă acum şi prin intermediul programului EURES. Intră pe pagina de internet ANOFM şi află direct ofertele în construcţii trimise de angajatorii europeni. „Prin reţeaua EURES, în anul 2007, s-au primit oferte de la angajatori din majoritatea statelor membre, însă, din punct de vedere numeric, cele mai multe locuri de muncă au fost oferite de angajatorii din Cipru, Slovacia, Polonia şi Cehia. Numai în luna mai, din Cipru au fost oferite, pentru lucrătorii români, 210 posturi de constructori în beton armat şi asimilaţi“, aflăm de la Camelia Mihalcea.
Stai şi te întrebi cum este posibil să se întâmple astfel de lucruri? Pe de o parte, avem criză de forţă de muncă în construcţii şi nu mai ştim de unde să o aducem. Nivelul salarial scăzut din România nu mai este atractiv decât pentru muncitorii din Asia. Pe de altă parte, trimitem în străinătate, pe baza acordurilor bilaterale sau a altor programe, muncitori calificaţi tot pe banii noştri, adunaţi în fondurile de şomaj. Mai mult, cheltuim bani şi pe organizarea burselor de locuri de muncă în străinătate, pentru ademenirea românilor. Dan Cristescu spune că nu vor veni decât cei care nu s-au descurcat prin alte părţi. Şi, precum se vede, majoritatea românilor se descurcă!
Piata constructiilor in UE27
1.196 miliarde euro este valoarea totală a producţiei în sectorul construcţiilor în UE27
Reprezintă:
• 10,4% din PIB-ul ţărilor membre UE27
• 50,5% din totalul investiţiilor în capital fix
26 milioane de muncitori din UE depind, direct sau indirect, de sectorul construcţiilor
Efect multiplicator:
O persoană care lucrează în industrie susţine două persoane care lucrează în alte sectoare.
15,2 milioane este totalul muncitorilor care activează în domeniul construcţiilor în UE27
Reprezintă:
• 7,2% din totalul angajaţilor din UE27
• 30,4% din forţa de muncă din industrie
2,7 milioane de întreprinderi în construcţii
Din care:
• 95% sunt IMM-uri cu mai puţin de 20 de muncitori
Sursa: FIEC
La raspântia a doi poli de migratie
Dan Cristescu, preşedinte CPMMC
Europa se foloseşte acum din plin de lărgirea spaţiului său politic şi economic, întrucât, cu excepţia unor perioade de graţie şi a restricţiilor pentru anumite meserii, cetăţenii noilor ţări aderate nu mai au nevoie de permise de muncă şi nici de permise de şedere pe teritoriul altor state. Cu toate acestea, deşi anual intră în spaţiul european circa 900.000 de noi migranţi, în 2050 se estimează o scădere a populaţiei cu 40.632.000 persoane. Ca şi cum, azi, ar dispărea întreaga populaţie a Spaniei şi Republicii Cehe.
Poziţia României este şi mai ingrată, fiind plasată la frontiera dintre două zone geografice dezvoltate, Uniunea Europeană şi spaţiul fostei CSI cu Federaţia Rusă, aflată într-o dinamică de dezvoltare economică excepţională. Ambele zone, conştiente de rata negativă a creşterii propriilor lor populaţii, dar şi mai bogate decât spaţiul României, luptă eficient pentru atragerea resurselor umane. În această competiţie se adaugă, desigur, şi SUA, Canada şi Australia, care au generat politici active de atragere, în special, a creierelor.
• În ramurile construcţii, materiale de construcţii, ceramică şi lemn, la fel ca şi în agricultură, în ultimii zece ani este evidenţiată o descreştere accelerată a forţei de muncă calificate din România. Cum şi mâna de lucru necalificată scade în ritm accelerat, se estimează o acutizare a crizei forţei de muncă în următorii doi-cinci ani.
• Agricultura a fost indicată, în cursul anului 2007, de către înalţi funcţionari ai Ministerului Muncii, ca un bazin din care se poate extrage mâna de lucru pentru construcţii. Se observă însă că şi acest bazin este secătuit astăzi, cu doar 78.000 de salariaţi în sistem. În plus, în acest sector forţa de muncă este îmbătrânită şi foarte puţin dispusă la recalificare. Agricultura europeană, şi ea în criză mare de mână de lucru, aspiră anual o mare cantitate de muncitori agricoli. În special Grecia, Italia, Spania şi Portugalia oferă salarii care sfidează orice concurenţă internă.
Varianta completării necesarului de forţă de muncă pentru următorii 10-12 ani, când finanţările din fondurile europene vor forţa o dezvoltare a lucrărilor de construcţii fără precedent pentru România, cu forţa de muncă migrantă sau formată din muncitori europeni „deplasaţi“ (termen oficial pentru definirea muncitorilor europeni din ţările UE), trebuie luată în calcul cu toată seriozitatea.
Românii din Italia si Spania nu se mai intorc acasa
Roxana Prodan, director Rom Manpower
Cererea de forţă de muncă în construcţii este foarte mare, în special în ţările nordice ale Europei. La fel şi peste Ocean, în Canada şi Australia. Formalităţile se rezumă la testare şi angajare sub declaraţia angajatorului.
Este greu de crezut în succesul campaniei de readucere a românilor din Italia şi Spania. Ofertele salariale şi condiţiile create de străini sunt net superioare celor din România. Românii care au apucat să-şi dea şi copiii la şcoală se vor întoarce, poate, la pensie. Copiii lor însă, nu! Este ca după vacanţă. Când te obişnuieşti cu binele, nu-ţi mai vine să te întorci acasă.
Statul nu vrea să colaboreze cu firmele particulare de recrutare pentru a crea o bază de date comună, deşi este în interesul ţării ca românii să-şi găsească aici un loc de muncă. Noi îi putem plasa în locuri de muncă atractive. Plus faptul că suntem multe firme care facem de ani de zile aceste activităţi, de ducere şi aducere a românilor. ANOFM este o singură instituţie. Culmea, în plină criză a mâinii de lucru, în general, şi în construcţii, în special, ANOFM califică muncitori în construcţii pe banii noştri, şi îi trimite la muncă în străinătate. În timp ce toate firmele de construcţii cu care lucrez spun că au un deficit de muncitori de minimum 10%.
Pe de altă parte, guvernul a micşorat contingentul imigranţilor la 10.000 în acest an, spre deosebire de ţările vecine, unde s-a mărit. Deşi există foarte multe comenzi, procedura de aducere a lucrătorilor străini este extrem de anevoioasă, birocratică şi costisitoare. Durează şi câteva luni.
În mod normal, ar trebui simplificate formalităţile, întocmai cum se procedează acum în celelalte state europene, unde se face doar testarea competenţelor.
În afară de starea de sănătate şi de cazier, pe nimeni nu mai interesează diplomele. La noi, se cer autentificate prin notariat şi apostilate.
Câstiguri salariale lunare
ROMÂNIA
• în construcţii: salariul mediu brut -1.276 lei; salariul mediu net -1.015 lei
• în construcţii de structuri metalice: salariul mediu brut -1.292 lei; salariul mediu net – 1.121 lei
• în sectorul materiale de construcţii: 1.427 lei salariul mediu brut; salariul mediu net -1.169 lei.
Cât câstiga constructorii nostri in strainatate
Regulile comunitare privind coordonarea tuturor sistemelor de securitate socială stabilesc acordarea aceloraşi drepturi şi impunerea aceloraşi obligaţii de securitate socială cetăţenilor proprii şi celor ai altor state membre, care se deplasează în interiorul Uniunii Europene, în vederea desfăşurării unei activităţi profesionale.
Marea Britanie
Sunt reguli stricte de salarizare: minimum 4,45 £/oră pentru muncitorii cu vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani şi 5,35 £/oră pentru muncitorii cu vârste peste 22 ani.
Italia
Salariul minim net: circa 800 euro
Salariul mediu net: circa 1.300 euro
Germania
Salariul minim orar: cca 19 euro.
Grecia
Salariul minim net: circa 500-600 euro
Spania
Salariul minim net: circa 600 euro
Salariul mediu net: circa 1.000 euro
Ungaria
Salariul minim net: circa 400 euro
Salariul mediu net: circa 800 euro
Belgia
Salariul minim net: circa 900-1.000 euro
Salariul mediu net: circa 1.500 euro
Republica Cehă
Salariul minim net: circa 800 euro
Franţa
Salariul minim net: circa 1.500 euro
Sursa: CPMMC
10.000 de muncitori străini sunt aşteptaţi să vină în România până la sfârşitul anului
