Comisie pentru descoperirea apei calde

O responsabilitate difuza este cea mai buna cale catre perpetuarea la nesfarsit a unei stari de lucruri.Saptamana trecuta, Guvernul a decis sa infiinteze un comitet interministerial care sa se ocupe cu recuperarea creantelor din sistemul energetic. Comitetul va fi format din reprezentanti a sase ministere si nu va fi condus de nimeni, asa cum reiese din comunicatul Guvernului. Ironia este ca decizia a fost luata ca urmare a „analizelor efectuate asupra producatorilor si distribuitorilor de energ

O responsabilitate difuza este cea mai buna cale catre perpetuarea la nesfarsit a unei stari de lucruri.

Saptamana trecuta, Guvernul a decis sa infiinteze un comitet interministerial care sa se ocupe cu recuperarea creantelor din sistemul energetic. Comitetul va fi format din reprezentanti a sase ministere si nu va fi condus de nimeni, asa cum reiese din comunicatul Guvernului. Ironia este ca decizia a fost luata ca urmare a „analizelor efectuate asupra producatorilor si distribuitorilor de energie termica aflati in subordinea autoritatilor locale”, adica exact termocentralele transferate in aceasta toamna catre primarii, desi multi dintre primari au declarat de la inceput ca nu pot administra centralele. Asa cum era de asteptat, datoriile n-au fost achitate, altele noi s-au adunat, iar populatia nu-si plateste facturile decat in masura in care o facea si cu un an in urma, adica nu prea; nu din rea-vointa, ci pentru ca, pe de o parte, nu dispune de banii necesari, pe de alta parte, nu doreste sa mai finanteze pierderile imense ale sistemului de termoficare.

Ce-ar putea face proaspat infiintatul comitet? In primul rand, va proceda la angajarea de oameni, pentru ca trebuie sa infiinteze comitete teritoriale. In al doilea rand, va cauta solutii pentru a aplica legile in vigoare, ceea ce este absurd. Va urmari recuperarea creantelor si va lua decizii, va face statistici… Intrebarea fireasca este, in aceste conditii, la ce folosesc autoritatile locale si ce pazesc sefii de la Termoelectrica, Electrica, Distrigaz si alte regii, daca trebuie sa vina Guvernul sa le faca treaba. Este nevoie de comitete care sa aplice legislatia in vigoare in Romania?

Revenind la intrebarea de la inceputul paragrafului anterior, raspunsul este: nu prea mult. Monitorizarea familiilor datoare nu aduce nimic nou, atata timp cat familiile nu au bani sa plateasca ceea ce consuma. Probabil ca nici nu vor avea, atata timp cat facturile la utilitati sunt incarcate cu ineficienta regiilor, iar statele de plata le sunt ciuntite de un sistem fiscal lacom si la fel de ineficient. Majoritatea datoriilor din sistem sunt acumulate in aceasta zona, a consumatorilor casnici, pe care nou infiintatul comitet trebuie sa-i sprijine pentru a contracta credite ipotecare cu care sa-si plateasca facturile. Adica sa-si puna casele garantie la banca pentru a lua bani sa plateasca incalzirea… O perspectiva nu prea vesela.

Blocajul financiar la nivelul marilor furnizori de utilitati ramane o realitate pe care nici un comitet nu o va rezolva, pentru ca rezolvarea nu tine de infiintarea unor organisme birocratice, care sa toace banii si sa faca statistici. Atata timp cat Guvernul va incerca sa rezolve datoriile istorice fara sa se intrebe cum s-au format, de ce, cand si de ce cresc, monitorizarile nu rezolva nimic. Preturile vor continua sa creasca si, o data cu ele datoriile, din simplul motiv ca principala problema este lipsa de restructurare a sistemului energetic, care produce energie scumpa, cu pierderi mari, cu productivitate redusa; in plus, nu este in stare sa incaseze nici macar o parte din facturi. Daca era nevoie de o comisie care sa observe acest lucru, atunci Executivul a rezolvat problema. Dar este ca si cum ai insarcina o armata de oameni sa descopere apa calda.