Chiar dacă au explodat în primăvara acestui an, exercitând, în premieră, presiuni şi asupra ratei inflaţiei, chiriile de la Stat rămân încă mult sub nivelul celor de pe piaţa liberă.

Daniela Tamaş, o bucureşteancă de 30 de ani, locuieşte într-un apartament de două camere, undeva în zona Lizeanu. „Nu e mare, e o clădire veche, dinainte de război, însă aici stau de când m-am născut şi m-am obişnuit“, explică tânăra. Imobilul, naţionalizat acum peste 60 de ani, nu a fost retrocedat, aşa încât familia Danielei speră să reuşească să îşi cumpere locuinţa. Până atunci, ei plătesc, lună de lună, o chirie la Stat. Dacă un apartament cu aceeaşi suprafaţă închiriat de la un particular ar costa în zonă de la 350-400 de euro în sus, până în această primăvară, familia Tamaş a scos din buzunar cam 20 de lei pe lună (adică în jur de şase euro!). După ce chiriile la stat au crescut brusc cu 320% ca urmare a unei decizii luată de Guvern în martie, ei au ajuns să dea cam 85 de lei sau 26 de euro lunar – aproximativ de 15 ori mai puţin decât pe piaţa liberă.
„Această situaţie nu este normală. Ar fi potrivit ca nivelul chiriilor să fie stabilit pe criteriile economiei de piaţă, iar subvenţiile să fie acordate pe alte căi şi numai acolo unde e cazul“, crede Gabriel Zamfir, preşedintele Uniunii Naţionale a Agenţiilor Imobiliare (UNIM). Zamfir mai spune că acţiuni cum ar fi construcţia de locuinţe finanţate de Stat sau cumpărarea unor apartamente de la particulari pentru a fi utilizate drept locuinţe sociale nu fac decât să blocheze nejustificat sume mari din bugetul public şi să-i concureze neloial pe dezvoltatorii imobiliari şi pe proprietarii care vor să-şi închirieze locuinţele.

Situaţia nefirească a locuinţelor de Stat are efecte nu numai la nivelul pieţei imobiliare. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata inflaţiei din luna mai, de 0,64% (în creştere cu 0,12 puncte procentuale faţă de aprilie), a fost influenţată, în proporţie de două treimi, de creşterea de peste patru ori (de la 0,2 lei la 0,84 lei pe metrul pătrat) a chiriei de bază percepute de Stat pentru spaţiile locuibile din proprietatea sa. Majorarea vine după opt ani de stagnare, iar chiriile sunt încă departe de a atinge nivelul celor practicate pe piaţa liberă, ceea ce stârneşte noi critici la adresa Guvernului: după ce că-i sabotează într-un fel pe privaţi, lasă nevalorificată o sursă de finanţare sigură.

Locuinţele de Stat au mulţi stăpâni

Consiliile locale administrează cea mai mare parte a locuinţelor aflate în proprietate publică. Potrivit unor estimări, există în toată ţara peste 100.000 de apartamente sau case naţionalizate şi care nu au fost încă retrocedate sau vândute chiriaşilor, încă peste 17.000 de apartamente construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, plus alte câteva mii de locuinţe cumpărate de primării de pe piaţa liberă şi închiriate, în special, cazurilor sociale.

Ministerele, în special cel al Internelor şi Reformei Administrative, respectiv al Apărării, deţin, de asemenea, un portofoliu destul de serios de locuinţe de serviciu, închiriate la preţuri modice propriilor angajaţi. Surse din domeniu au estimat numărul acestor imobile între trei mii şi cinci mii. Ministerul Justiţiei deţine şi el locuinţe de serviciu, însă numărul acestora este mult mai mic: circa 90. „Ministerul Afacerilor Externe are în administrare 31 de apartamente în Municipiul Bucureşti“, explică Ilie Bănică, purtătorul de cuvânt al instituţiei. Locuinţele, situate în zonele Tineretului, Turda şi Icoanei-Mihai Eminescu, sunt destinate personalului MAE.
Şi Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) deţine un număr destul de important de imobile. Acestea sunt distribuite în special în sectoarele 1 şi 2 ale Capitalei, în zone bine cotate şi, în general, este vorba de clădiri deosebite (de obicei, vile sau blocuri cu câteva apartamente). „În prezent, RAAPPS are închiriate peste 700 de imobile aflate în administrarea sa. Principalele categorii de chiriaşi sunt demnitari, societăţi comerciale, asociaţii şi fundaţii“, ne-a declarat directorul general, Georgian Gabriel Surdu. Însă există şi destule cazuri în care locuinţele sunt ocupate de misiuni diplomatice, foşti şi actuali angajaţi ai Regiei sau de persoane repatriate în România.

Nefiresc

«Cred că această situaţie nu este normală. Ar fi potrivit ca aceste chirii să fie stabilite pe criteriile economiei de piaţă, iar subvenţiile să fie acordate pe alte căi şi numai acolo unde este cazul.»

Gabriel Zamfir,
preşedintele Uniunii Naţionale a Agenţiilor Imobiliare

Încă mult sub nivelul pieţei

DIFERENŢE Chiriile practicate de RAPPS şi administraţiile publice variază mult, de la caz la caz

Imobil Chirie (euro pe lună)

Ambasadă, 900 mp    5.800
Apartament RAPPS,
150 mp Str. Mihai Eminescu    1.800
Apartament RAPPS 100 mp
Str. Mircea Vodă    900
Apartament RAPPS 90 mp
Str. Icoanei    500
Apartament ANL 60 mp
Drumul Taberei    40
Apartament ANL 80 mp
Zonă rurală   15

Cum se împarte fondul locativ de stat

PRIMĂRIILE Administraţiile publice locale deţin, în toată ţara, un portofoliu de zeci de mii de locuinţe. Cele mai multe fac parte din cele naţionalizate, astfel încât numărul lor este în continuă scădere, dar cele construite prin ANL, prin fonduri proprii sau cumpărate de pe piaţa liberă sunt din ce în ce mai numeroase.

MINISTERELE Majoritatea instituţiilor publice centrale deţin locuinţe pe care le închiriază angajaţilor, însă Internele şi MApN sunt fruntaşe la acest capitol, cu câteva mii de unităţi fiecare.

RAPPS Are închiriate 700 de imobile.

Cât închiriem de la Stat cu un salariu mediu

EVOLUŢIE În urmă cu patru decenii, un salariu mediu net pe economie echivala cu 455 de metri pătraţi de locuinţă închiriată de la stat.

În 1990, cheltuielile cu chiria reprezentau de patru ori mai puţin pentru un om cu venituri medii. După o uşoară recorectare în 1999, când cu un salariu mediu achitai chiria pentru
760 de metri pătraţi, veniturile au crescut rapid, iar chiriile la Stat au stagnat, ajungând la niveluri de-a dreptul ridicole.

47-3570-03actualitatea25.jpg

Te-ar putea interesa și: