După reportarea plafonului rămas neutilizat la Prima Casă 5 și suplimentarea garanțiilor cu 200 milioane euro, Prima Casă are pentru acest an un disponibil pentru finanțări ipotecare în valoare de aproape 800 milioane euro.
Mai exact, garanțiile pentru acest an cumulează 390 milioane euro, cu care pot fi astfel acordate credite ipotecare de 780 milioane euro, potrivit datelor de la Fondul de Garantare.
“Programul continuă în condițiile de anul trecut, având un plafon cu care pot fi acordate credite de circa 800 milioane euro. Deocamdată nu s-a schimbat nimic. Au fost doar discuții și intenții de a stimula construcția de locuințe noi, dar nu am primit nimic oficial pentru a implementa vreo schimbare”, ne-a declarat Irina Constantinescu, director în cadrul Fondului de Garantare (FNGCIMM).
Cu cât ar putea scădea tranzacțiile
Până în prezent (de la începutul programului și până la jumătatea lunii ianuarie), prin Prima Casă au fost acordate în total 82.000 garanții, pentru tot atâtea credite în valoare cumulată de peste 3,2 miliarde euro. Valoarea medie a finanțării ipotecare se cifrează la 39.200 euro.
Potrivit Irinei Constantinescu, din cele 82.000 de finanțări, doar 28% au fost pentru achiziția de apartamente noi (construite din 2008 încoace), așa cum sunt ele definite în propunerea de transformare în Noua Casă.
Prin urmare, dacă programul s-ar modifica În Noua Casă și ar fi destinat locuințelor construite după 2008 tranzacțiile s-ar putea prăbuși cu circa 70%. În acest fel, banii ar fi mai mult decât suficienți pentru întreg anul, dacă nu și pentru anul viitor.
Stimulare, dar să știm și noi
Fără un studiu de impact și fără o cunoaștere a mecanismului, Guvernul riscă să se iluzioneze că stimulează construcția de locuințe noi, apelând la blocarea finanțărilor pentru apartamentele vechi (construite înainte de 2008).
În fapt, nu ar face decât să frâneze puternic tranzacțiile, cu posibile implicații pe prețurile apartamentelor vechi, cu scăderea încasărilor la buget din taxarea tranzacțiilor la notar și cu tăierea accesului la finanțare pentru persoanele cu venituri mai mici, care nu sunt eligibile să ia un credit pentru un apartament nou.
Statul ar trebui să înțeleagă că pentru a stimuli ceva, nu trebuie să blochezi altceva, ci să acorzi facilități domeniului pe care vrei să îl stimulezi. Altfel, s-ar opune liberei alegeri a clienților.
Dacă într-adevăr vrea să stimuleze construcțiile noi, ar putea să acorde facilități fiscale constructorilor sau să susțină prin deductibilități fiscale achiziția prin credit a apartamentelor noi sau închirierea lor. Sau prin multe alte căi, care nu înseamnă blocarea altora.
Stimularea creditelor în lei, aproape fără efect
Deocamdată, un alt fel de stimulare pare să eșueze. Eliminarea creditelor ipotecare în valută de către BCR, cu așa-zisul scop de stimulare a creditelor în monedă națională, se pare că nu a făcut decât să frâneze puternic tranzacțiile prin Prima Casă pentr BCR.
Au trecut câteva luni de la anunțarea măsurii de către BCR , dar ponderea creditelor în monedă națională în totalul creditelor din Prima Casă a rămas extrem de – sub 2%. Ori, această pondere ar fi trebuit să se modifice cât de cât, întrucât BCR e instituția care a acordat cele mai multe credite prin Prima Casă.
BCR-ului pare că i-a scăpat faptul că CEC Bank a eșuat lamentabil când a venit la începutul programului Prima Casă doar cu finanțări în lei și nu a avut nici o cerere, iar apoi au introdus și ofertele în euro.