Producţia de ţiţei a totalizat 1,509 milioane tep, fiind cu 4,1% (63.900 tep) mai mică faţă de cea din primele cinci luni ale anului trecut.
Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, rezervele de ţiţei ale României sunt limitate, în condiţiile în care descoperirile din ultimii 30 de ani pot fi catalogate ca modeste – cu excepţia unor semnale recente provenind din apele de mică adâncime ale Mării Negre, comercialitatea fiind încă în faza de analiză.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), resursele geologice de ţiţei sunt estimate la 2 miliarde tone, iar rezervele sigure la 60 milioane tone.
Astfel, la producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone), în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României se vor epuiza în aproximativ 23 de ani.
Marea majoritate a resurselor geologice şi a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore (96%) şi doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre.
"Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu şi lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m)", se menţionează în proiectul de strategie.
Deşi se confruntă cu un declin natural al producţiei de ţiţei, România continuă să rămână a patra ţară producătoare de ţiţei din Uniunea Europeană, respectiv a cincea ţară din Europa. Raportată la producţia europeană, producţia naţională de ţiţei reprezintă aproximativ 2% din producţia Europei şi circa 6% din cea a UE.
